„O invazie rusa in Europa este mai posibila ca niciodata”, este avertismentul cuprins intr-un document intocmit de inspectorul general al Fortelor Armate germane (seful Statului Major), Eberhard Zorn, in septembrie si publicat acum de ziarul „Der Spiegel”.
Raportul de 68 de pagini, intitulat „Ghiduri operationale pentru fortele armate”, invita Guvernul german sa-si regandeasca de la zero atitudinea in sectorul militar, citeaza Il Messaggero si Rador.
Generalul avertizeaza ca razboiul intr-o natiune membra NATO din Europa de Est a devenit din nou „mai posibil” si a incurajat tara sa sa reia un rol de lider in apararea Continentului.
Un subiect care a devenit si mai de actualitate, dupa fragmentele de racheta cazute intr-o ferma de la granita poloneza cu Ucraina. „Un atac asupra Germaniei poate sosi fara preaviz, iar NATO si UE nu isi pot permite sa reactioneze doar dupa fapte”, scrie Zorn.
„In cazul unei agresiuni impotriva NATO, Germania trebuie sa fie pregatita pentru un raspuns armat, fara sa fie nevoita sa astepte sprijinul Statelor Unite”.
Pregatire insuficienta si nivel scazut al tehnicii miliatre
Nu este un simplu alarmism, ci o reflectie profunda asupra starii fortelor armate germane. „Germania a considerat imposibil, timp de multi ani, un razboi de amploare si, prin urmare, nivelul sau de pregatire la nivel de militari, vehiculele si munitii este foarte scazut”, explica Gregory Alegi, profesor de Stiinte Politice la Universitatea LUISS din Roma si expert in Aeronautica Militara.
„Lectia crizei ucrainene a fost revenirea razboiului pe scara larga in Europa, ceea ce inseamna multe bunuri de inlocuit si reparat si mii de soldati de imbracat si inarmat”.
Chiar daca eventualitatea ca conflictul sa se extinda in tarile NATO nu este iminenta, pericolul nu mai este pur ipotetic si avertismentul lui Zorn semnaleaza ca Germania, la fel ca diversi aliati, nu este pregatita pentru o astfel de eventualitate.
Nemultumirea ierarhiei militare germane
Inca dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, nemtii s-au demobilizat din ce in ce mai mult. Pana in prezent, Bundeswher are 183.000 de efective, ceea ce pentru un teritoriu atat de mare ca Germania este foarte putin (pe de alta parte, Rusia avea aproximativ un milion inainte de razboi).
Nu intamplator, la sfarsitul lunii februarie, insusi cancelarul Olaf Scholz, dupa inceputul invaziei ruse, a declarat: „Razboiul in Europa este din nou o realitate”.
Atacul dorit de presedintele rus Putin a determinat Guvernul german sa-si regandeasca politica de proximitate fata de Rusia si sa lanseze un program de rearmare de 100 de miliarde de euro pentru cumpararea de avioane de transport, avioane de lupta Eurofighter si vehicule blindate.
Dar, potrivit tabloidul britanic „The Sun”, aparitia acestui document semnat de generalul Zorn este un semn al nemultumirii ierarhiei militare germane fata de un raspuns considerat prea lent.
„Exista un razboi in Ucraina, iar procedurile birocratice sunt inca cele din timp de pace, in timp ce inflatia devoreaza fondurile”, ar fi declarat o sursa pentru „Reuters”.
Europa s-a concentrat pe dezvoltarea tehnologica si nu pe cantitatea armamentelor
Altii s-ar plange de faptul ca Germania trebuie inca sa inlocuiasca armamentul si munitia trimise in Ucraina, in ciuda faptului ca Berlinul a trimis numai 13.500 de obuze de artilerie si 14 Howitzers. „Au fost aprobate unele contracte, dar este o picatura in mare in comparatie cu ceea ce avem nevoie”.
Mesajul care vine din ploile de rachete, care cad zilnic asupra oraselor ucrainene, este clar: in ultimii 30 de ani, Europa s-a concentrat pe dezvoltarea tehnologica si nu pe cantitatea armamentelor, in timp ce la nivel organizatoric se pregateau numai pentru misiuni mici in tari indepartate, care necesitau putini oameni si mijloace militare: posibilitatea unui razboi pe scara larga la propriile granite nu mai era considerata reala.
„Si vis pacem para bellum”
„Dar instrumentele avansate sunt de putin folos fara munitie”, comenteaza Alegi. „Apararea antiracheta, de exemplu, este unul dintre marile deficiente ale tarilor europene, printre care Germania si Italia. Ceea ce spune generalul german este ca, daca s-ar lansa 70-80 de rachete pe zi asupra Germaniei, ar fi nevoie nu numai de sisteme, ci si de munitia fizica cu care sa fie oprite, care in prezent lipseste”.
O reflectie care ajuta si la incadrarea criticilor primite de Guvernul lui Olaf Scholz pentru sprijinul militar scazut fata de Kiev. Nu este o chestiune de lipsa de interes, ci de stocuri:
„In afara de vointa politica, exista imposibilitatea concreta de a furniza armament. Ceea ce in contextul frontului ucrainean este nevoia unei zile de lupta, pentru noi este foarte mult, deoarece am golit arsenalele noastre”, spune profesorul Alegi.
„Si vis pacem para bellum” era motto-ul romanilor. Desi, sperand ca razboiul pe teritoriul NATO ramane doar o ipoteza, realitatea cu care se confrunta invazia rusa a Ucrainei este ca Europa nu este deloc pregatita pentru conflict.