Oamenii de stiinta spun ca sunt ingrijorati de seria de recorduri climatice de pe glob. Ei au explicat ca au fost doborate foarte repede si in acelasi timp, ceea ce este un fenomen fara precedent, potrivit BBC, transmite digi24.ro.
Valurile de caldura periculoase din Europa ar putea bate alte recorduri, potrivit ONU.
Este dificil sa se faca o legatura imediata intre aceste evenimente si schimbarile climatice, deoarece vremea - si oceanele - sunt atat de complexe.
Studiile sunt in curs de desfasurare, dar oamenii de stiinta se tem deja de unele dintre cele mai grave scenarii.
„Pamantul se afla acum intr-un teritoriu neexplorat din cauza incalzirii globale cauzate de arderea combustibililor fosili, precum si a caldurii provocate de El Nino”, a explicat Paulo Ceppi, conferentiarul de stiinte climatice de la Imperial College London.
In luna iulie, lumea a cunoscut cea mai calduroasa zi inregistrata vreodata, depasind recordul de temperatura medie globala stabilit in 2016.
Temperatura medie globala a depasit pentru prima data 17 grade Celsius, ajungand la 17,08 grade Celsius pe 6 iulie, potrivit serviciului de monitorizare a climei din UE Copernicus.
Emisiile continue provenite din arderea combustibililor fosili, precum petrolul, carbunele si gazele naturale, se afla la originea tendintei de incalzire a planetei. Este exact ceea ce se preconiza ca se va intampla, spune specialistul in climatologie Friederike Otto, de la Imperial College London.
„Daca ma surprinde ceva, este faptul ca vedem recordurile depasite in iunie, deci mai devreme. In mod normal, El Nino nu are cu adevarat un impact global pana la cinci sau sase luni de la inceperea fazei”, mai adauga un specialist.
El Nino este cea mai puternica fluctuatie climatica naturala din lume. Aceasta aduce apa mai calda la suprafata in Pacificul tropical, impingand aer mai cald in atmosfera. In mod normal, aceasta creste temperaturile globale.
In luna iunie a acestui an, temperatura medie globala a fost cu 1,47 grade Celsius mai mare decat temperatura medie a lunii iunie din perioada preindustriala. Oamenii au inceput sa pompeze gaze cu efect de sera in atmosfera odata cu Revolutia Industriala, in jurul anului 1800.
Intrebat daca vara anului 2023 este cea pe care ar fi prognozat-o in urma cu un deceniu, Smith spune ca modelele climatice sunt bune la prezicerea tendintelor pe termen lung, dar mai putin bune la prognozarea urmatorilor 10 ani.
„Modelele din anii '90 ne-au plasat cam unde suntem astazi. Dar ar fi foarte dificil sa ne facem o idee despre cum vor arata exact urmatorii 10 ani”, spune el.
Valuri de caldura marine extreme
Temperatura medie globala a oceanelor a doborat recordurile pentru lunile mai, iunie si iulie. Ea se apropie de cea mai ridicata temperatura de la suprafata marii inregistrata vreodata, care a fost in 2016.
Dar caldura extrema din Oceanul Atlantic de Nord este cea care ii alarmeaza in mod deosebit pe oamenii de stiinta.
„Nu am mai avut niciodata un val de caldura marina in aceasta parte a Atlanticului. Nu ma asteptam la asa ceva”, spune Daniela Schmidt, profesor de Stiinte ale Pamantului la Universitatea din Bristol.
In luna iunie, temperaturile din largul coastei de vest a Irlandei au fost intre 4 si 5 grade Celsius peste medie, ceea ce a fost clasificat de Administratia Nationala Oceanica si Atmosferica drept un val de caldura de categoria 5, adica „dincolo de extreme”.
Ceea ce este clar este ca lumea s-a incalzit, iar oceanele au absorbit cea mai mare parte din aceasta caldura din atmosfera, explica ea.
Aceasta subliniaza impactul acestei calduri asupra ecosistemelor marine, care produc 50% din oxigenul din lume.
„Oamenii au tendinta de a se gandi la moartea copacilor si a ierburilor atunci cand vorbim despre valurile de caldura. Oceanul Atlantic este cu 5 grade Celsius mai cald decat ar trebui sa fie - asta inseamna ca organismele au nevoie de cu 50% mai multa hrana doar pentru a functiona in mod normal”, spune ea.
Suprafata acoperita de gheata in Antarctica a atins un nivel minim record pentru luna iulie Suprafata acoperita de gheata in Antarctica a atins un nivel minim record pentru luna iulie. Lipseste o suprafata de aproximativ 10 ori mai mare decat cea a Regatului Unit, in comparatie cu media 1981-2010.
Oamenii de stiinta trag un semnal de alarma, incercand sa descopere legatura exacta cu schimbarile climatice.
O lume in curs de incalzire ar putea reduce nivelul de gheata din Antarctica, dar reducerea dramatica actuala ar putea fi cauzata si de conditiile meteorologice locale sau de curentii oceanici, explica Caroline Holmes, de la British Antarctic Survey.
Ea subliniaza ca nu este vorba doar de un record, ci si de un record care a fost doborat cu mult timp in urma.
„Acest lucru nu seamana cu nimic din ceea ce am mai vazut pana acum in luna iulie. Este cu 10% mai mic decat minimul anterior, ceea ce este enorm”, a mai adaugat ea.
Holmesc considera ca este „un alt semn ca nu intelegem cu adevarat ritmul schimbarilor”.
Cu siguranta ne putem astepta ca tot mai multe dintre aceste recorduri sa fie doborate pe masura ce trece anul si intram in 2024, spun oamenii de stiinta.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.