Exporturile de gaze spre Europa ale grupului rus Gazprom ar putea scadea cu aproximativ o treime in acest an, din cauza crizei din Ucraina, a concurentei gazelor naturale lichefiate si a planurilor Moscovei privind trecerea la plata in ruble, au apreciat analistii intervievati vineri de Reuters.
Rusia este responsabila pentru aproximativ 40% din necesarul de gaze al Europei, insa Occidentul incearca sa isi reduca dependenta de aceasta, mai ales dupa interventia militara in Ucraina.
Planurile conform carora tarile neprietenoase vor fi obligate sa plateasca in ruble pentru gazele naturale rusesti vor submina si ele perspectivele pentru exporturile de gaze ale Rusiei, au adaugat analistii, in conditiile in care Europa a apreciat ca este vorba de un „santaj” si a refuzat aproape in unanimitate sa respecte aceasta solicitare.
Sergei Kapitonov, analist la Energy Centre din cadrul Skolkovo School of Management, este de parere ca exporturile Gazprom in Europa ar putea scadea cu 40 - 45 de miliarde de metri cubi in acest an, de la un nivel de aproximativ 150 de miliarde de metri cubi in 2021, conform Agerpres.
La randul sau, Sindre Knutsson, analist la Rystad Energy, sustine ca volumul exporturilor de gaze prin conducte ar putea scadea si mai mult, "influentate de solicitarile cumparatorilor de a deveni mai putin dependenti de Rusia sau de faptul ca Rusia va limita volumele, de exemplu ca urmare a dezacordurilor cu privire la moneda in care ar trebui achitate gazele". Acest analist nu a exclus varianta opririi livrarilor de gaze prin Ucraina, daca razboiul va impiedica functionarea in siguranta a conductelor.
Oficial, Gazprom nu a dezvaluit care sunt estimarile sale cu privire la exporturile de gaze spre Europa.
Anul trecut, principalii clienti ai Gazprom din Europa au fost Germania, care a cumparat 45,8 miliarde metri cubi de gaze naturale rusesti, Italia, 20,8 miliarde metri cubi, si Austria, care a primit 13,2 miliarde metri cubi.
Rusia este principalul furnizor de gaze al Germaniei, fiind responsabila pentru o treime din necesarul acesteia de gaze, in timp ce Italia importa din Rusia aproximativ 40% din necesarul sau, iar Austria aproape 80%.
Pana acum, doar Ungaria a acceptat sa faca trecerea la plata in ruble pentru gazele rusesti, o schema care implica deschiderea de catre cumparatori a unui cont in valuta la banca ruseasca Gazprombank, care ulterior face conversia fondurilor in ruble.
Un document intern al Comisiei Europene sustine ca plata in ruble rusesti de catre cumparatorii din Uniunea Europeana ar insemna o incalcare a sanctiunilor impuse Moscovei.
Alexei Gromov, de la Institute for Energy and Finance Foundation, sustine ca gazul rusesc din conducte ar putea fi suplimentat partial prin gaze lichefiate importate din SUA sau livrate de grupul rus Novatek, care nu trebuie sa ceara clientilor sai sa plateasca in ruble. Alexei Gromov a estimat ca exporturile de gaze rusesti prin conducte spre Uniunea Europeana ar putea ajunge la 105 miliarde metri cubi in acest an.