Familia NATO se mareste. Finlanda si Suedia au semnat protocoalele de aderare o decizie istorica pentru cele doua tari nordice, determinata de invazia Rusiei in Ucraina. Documentele trebuie ratificate de cele 30 de tari membre ale Aliantei. Turcia, care si-a dat acordul lansarii acestei proceduri a amenintat ca va bloca din nou aderarea Finlandei si Suediei la NATO daca nu primeste ce i s-a promis.
”Acesta este un moment istoric pentru Finlanda si Suedia si pentru NATO si pentru securitatea pe care impartasim.”
Cele 30 de state membre NATO au semnat protocoale de aderare pentru Finlanda si Suedia si au trimis solicitarile catre Parlamentele aliate pentru aprobare.
Secretarul general al NATO a cerut tarilor membre sa ratifice rapid documentele si a asigurat intre timp cele doua tari nordice de sprijinul NATO.
Jens STOLTENBERG, SECRETARUL GENERAL AL NATO: ”Finlanda si Suedia vor aduce o contrubutie puternica si importanta Aliantei noastre.”
Pekka HAAVISTO, MINISTRUL FINLANDEZ DE EXTERNE: ”Calitatea de membru NATO a Finlandei si Suediei nu va contribui doar la securitatea tarilor noastre, dar si la securitatea colectiva a Aliantei.”
Ann LINDE, MINISTRUL SUEDEZ DE EXTERNE: ”Suntem convinsi ca calitatea noastra de membru va intari NATO si va aduce stabilitate in zona euro-atlantica. Vom depune eforturi pentru a contribui la apararea NATO, umar la umar alaturi de alti aliati.”
Finlanda si Suedia au aplicat pentru aderarea la NATO pe 18 mai. Protocolul semnaat astazi prevede ca Finlanda si Suedia se pot alatura reuniunilor NATO si pot avea acces mai mare la informatii, dar nu vor fi protejate de clauza de aparare a aliantei - care stipuleaza ca un atac asupra unui aliat este un atac impotriva tuturor - pana la ratificare. Dupa lungi negocieri Turcia si-a dat acordul pentru lansarea acestei proceduri, insa presedintele Erdogan a transmis ca inca ar putea sa blocheze dorinta de aderare a celor doua tari, daca nu respecta promisiunea privind extradarea a 73 de activisti considerati teroristi de catre Ancara.
Pekka HAAVISTO, MINISTRUL FINLANDEZ DE EXTERNE: ”Ei bine, dificultatea a fost, desigur, ca Turcia si-a stabilit propria definitie despre terorism si grupuri teroriste si nu am putut fi de acord cu aceasta definitie, deoarece este o definitie mai larga decat cea internationala sau UE.”
Ankara cere de mai multi ani Stockholm-ului extradarea de militanti kurzi si de persoane apropiate de miscarea fondata de predicatorul Fethullah Gulen, acuzat de autoritatile turce ca a alimentat tentativa de lovitura de stat din iulie 2016.