Finalul votului dă startul negocierilor. Prima misiune a eurodeputaților va fi să voteze conducerea instituțiilor europene, a parlamentului, consiliului și comisiei. Ursula von der Leyen ar putea obține al doilea mandat, iar pentru Republica Moldova este important ca majoritatea din Parlamentul de la Bruxelles să susțină extinderea uniunii și aderarea țării noastre. Partidele din extrema dreaptă, care reprezintă, la un loc, al doilea cel mai mare bloc din Parlament, ar putea să influenţeze direcţia generală a UE.
Roberta METSOLA, PREȘEDINTELE ÎN EXERCIȚIU AL PARLAMENTULUI EUROPEAN: “Europa a votat, democrația este vie și Parlamentul nostru va fi unul constructiv și va continua să lucreze pentru toți europenii.”
Preşedintele în exerciţiu al Parlamentului, Roberta Metsola, care vizează un al doilea mandat de doi ani şi jumătate, va convoca mâine o reuniune a liderilor grupurilor politice actuale, pentru a face bilanţul rezultatelor.
Roberta METSOLA, PREȘEDINTELE ÎN EXERCIȚIU AL PARLAMENTULUI EUROPEAN: “În zilele următoare vor trebui formate grupurile politice și formată o majoritate pentru a putea lucra la proiectul politic care descrie direcția uniunii noastre în următorii ani.”
Noii deputați aleşi îşi vor ocupa locurile în Parlamentul Europeana pe 16 iulie când va loc sesiunea plenară de inaugurare. Până atunci cei 27 de şefi de stat şi de guvern din UE trebuie să ajungă la un acord cu privire la următorii preşedinţi: al Comisiei Europene, al Consiliului European şi ai Parlamentului European, precum şi cu privire la viitorul şef al politicii externe a UE. Partidul Popular European de centru-dreapta, care rămâne cel mai mare grup din Parlamentul European, o va propune pe Ursula von der Leyen, actualul şef al Comisiei Europene, pentru un al doilea mandat.
“Împreună cu alții vom construi un bastion împotriva extremelor de stânga și de dreapta. Îi vom opri cu siguranță!”
Prezenţa extremei drepte va fi unul dintre cele mai fierbinţi subiecte de conversaţie.
Chiar dacă este foarte puţin probabil ca formațiunile să poată să se coordoneze ca un grup unificat în interiorul Parlamentului European - datorită diviziunilor pe teme precum Rusia -, ele vor putea totuşi să influenţeze direcţia generală a UE, în toate domeniile, de la imigraţie la politici climatice. Cel mai ameninţător semnal de alarmă pentru viitorul UE este Franţa, având în vedere amploarea victoriei extremei drepte asupra lui Macron.
Richard WALKER, EDITORIALIST DW: “Vedem că Emannuel Macron a ieșit slăbit din aceste alegeri. A convocant alegeri noi care ar putea accelera riscul de a fi slăbit și mai mult. Îl vedem pe Olaf Scholz slăbit, deja conducând o coaliție slăbită.”
Toţi ochii vor fi acum aţintiţi asupra faptului dacă valul populist din Franţa îşi poate menţine impulsul pe durata iminentelor alegeri parlamentare şi până la alegerile prezidenţiale din 2027 - unde o victorie a liderului extremei drepte Marine Le Pen ar ameninţa să arunce întreaga UE în turbulenţe.
Potrivit experților în următorii ani va exista un schimb de influență la nivelul Uniunii Europene.
Richard WALKER, EDITORIALIST DW: “Cine va deveni mai puternic? Pe o parte a monedei este Georgia Meloni în Italia, care este poziționată puternic în acest moment, și în Polonia Donald Tusk.“
Conform primelor previziuni, PPE va fi forţa dominantă, dar cu greu va putea guverna singur, deoarece va fi departe de o majoritate absolută în Cameră. Principala provocare pentru Ursula Von der Leyen în zilele şi săptămânile următoare va fi dacă va reuşi să ajungă la un acord cu partidele centriste tradiţionale - socialiştii şi liberalii - pentru a construi o majoritate în Parlament.