Turcia si presedintele sau, Recep Tayyip Erdogan, au luat decizia privind aderarea Finlandei la NATO, care va fi anuntata oficial vineri in timpul unei vizite a presedintelui finlandez, a anuntat Helsinki miercuri, relateaza AFP, scrie agerpres.ro.
„Turcii au sperat ca voi fi acolo pentru a le primi raspunsul cand isi vor anunta decizia. Bineinteles, am acceptat invitatia si voi merge pentru a primit expresia intentiilor lor", a precizat presedintele finlandez Sauli Niinisto intr-un comunicat.
Aflat in prezent in campanie electorala pentru un nou mandat, presedintele turc, care blocheaza de anul trecut aderarea Finlandei si Suediei, a lasat deja de inteles miercuri dimineata ca va raspunde favorabil "promisiunii" facute de a permite ca Helsinki sa aderare la Alianta Nord-Atlantica.
„Ne vom face partea noastra, vom respecta promisiunea facuta. Vineri, ne vom intalni cu presedintele, vom face ceea ce ne cere promisiunea", a declarat Erdogan.
Parlamentul turc este cel care trebuie sa ratifice aderarea Finlandei la NATO, prezentata in comun cu Suedia in mai 2022.
Nu este cunoscuta nicio data pentru aceasta, ramanand de stabilit daca votul va avea loc inainte sau dupa alegerile din Turcia de la 14 mai.
Chiar daca si Ungaria mai trebuie sa ratifice aderarea, un acord din partea Turciei pentru Helsinki deschide larg calea pentru ca Finlanda sa intre in NATO. Finlanda, tara nordica ce are frontiera cu Rusia, a fost constransa la neutralitate de Moscova dupa Al Doilea Razboi Mondial, inainte de a deveni nealiniata militar la sfarsitul Razboiului Rece.
In schimb, lucrurile sunt mult mai complicate pentru Suedia, fata de care Ankara are inca obiectii.
Turcia acuza Stockholmul de pasivitate in privinta "teroristilor" kurzi care traiesc in Suedia.
Premierul suedez Ulf Kristersson a recunoscut marti ca probabilitatea ca Finlanda sa intre in NATO inaintea Suediei a crescut in ultimele saptamani.
El isi pastreaza insa speranta de a incheia rapid aderarea Stockholmului inainte de viitorul summit al NATO, in iulie, la Vilnius.
Pana acum greu de conceput din punct de vedere politic, candidaturile Suediei si Finlandei sunt consecinta directa a invaziei ruse din Ucraina, semn al unei amenintari majore a Moscovei pentru securitatea europeana, conform celor doua tari.