Finlanda are printre cele mai mici rate de infectare cu SARS-CoV-2 din Europa si asta pentru ca a reactionat in fata pandemiei dupa un plan foarte clar, pe care l-a respectat toata lumea. Ambasadorul Finlandei la Bucuresti, doamna Marjut Akola, dezvaluie, intr-un interviu pentru Digi24, care este cheia din spatele acestui mod de lucru.
Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Filmam afara, in conditii aproape nordice, dar macar putem sa ne vedem si sa vorbim in persoana. Nu va fi la fel si cu cei care vor participa la ziua nationala finlandeza, duminica. Cum este sa fii diplomat in pandemie si sa faci totul doar prin internet?
Marjut Akola, ambasadoarea Finlandei in Romania: Multumesc foarte mult, Cristina, pentru invitatia la aceasta emisiune. Trebuie sa spun ca munca unui ambasador inseamna multe intalniri, sa te vezi cu oamenii, sa mergi la seminarii, conferinte, deci sa fii prezent este sensul muncii noastre. Sunt vremuri exceptionale pentru ambasadori. Dar am reusit sa ne descurcam destul de bine la ambasada, bineinteles, speram ca toate acestea se vor termina mai repede.
Disciplina, arma eficienta impotriva pandemiei
In primavara, guvernul de la Helsinki a impus o carantina de doua luni, care a inchis scolile, restaurantele si zborurile in si din tara. Folosirea unei aplicatii care putea sa ii depisteze pe cei infectati a ajutat la incetinirea raspandirii virusului. In plus, finlandezii sunt obisnuiti sa pastreze distantele fizice intre ei, in mod natural.
Cristina Cileacu: Covid-19 a fost o provocare si pentru tara dvs, dar totusi, la un moment dat, Finlanda a fost printre putinele state care au reusit sa se lupte bine cu virusul si sa aiba reactii bune in fata lui. Cum a fost sa faceti oamenii sa lucreze cu autoritatile si sa ii faceti sa se implice si sa respecte masurile care au fost luate?
Marjut Akola: Este inca adevarat ca Finlanda este una dintre tarile care au reusit sa lupte foarte bine impotriva Covid. Am avut o strategie hibrid si am reusit sa o implementam din primavara, iar unul dintre scopurile acestei strategii a fost sa scadem curba epidemiei, in acelasi timp cu minimalizarea impactului negativ asupra afacerilor, oamenilor si societatii. Asa ca am avut o strategie buna pe care am reusit sa o implementam intr-o maniera transparenta si rationala. Comunicarea a fost, de asemenea, o parte foarte importanta a strategiei, dar daca vorbim despre oameni, bineinteles sunt diferente culturale, iar finlandezii au aceasta perspectiva a distantarii fizice, total diferita comparativ cu alte natiuni, si as mai spune, de asemenea, ca finlandezii sunt destul de dedicati respectarii regulilor, ca natiune si cetateni. Mai este si faptul ca avem o populatie redusa ca numar, tara este slab populata, deci nu suntem asa multi. Dar as spune, de asemenea, ca avem aceasta aplicatie care urmareste contactele Covid si care a fost un instrument foarte bun in lupta contra virusului. Aceasta aplicatie iti arata cand este o persoana infectata Covid in jurul tau sau cineva posibil infectat si te poti expune, atunci iti semnaleaza, dar nu iti da si detalii personale despre ceilalti sau date despre locul in care te afli. A fost un instrument bun in lupta impotriva Covid.
De ce oamenii nu se sufoca de la masti
Cristina Cileacu: Acest lucru este ceva ce probabil ar fi problematic de utilizat aici, in Romania, si vreau sa va intreb nu aveti probleme cu teoriile conspiratiilor, oamenii nu se sufoca de la masti?
Marjut Akola: Nu, nu avem asa ceva. Si am reflectat asupra acestor lucruri mult si cred ca principalul motiv este ca noi suntem o societate bazata pe incredere, este un nivel foarte ridicat de incredere in autoritati, in guvern si alte tipuri de autoritati si de asemenea in institutii, cele medicale etc. Deci, increderea este factorul-cheie si il poti vedea in practica, pentru ca jumatate din populatia noastra a descarcat deja aplicatia despre care vorbeam, deci este incredere.
Este adevarat ca populatia finlandeza numara putin peste cinci milioane jumatate de oameni, dar totusi, este un numar mare daca vorbim despre faptul ca cei mai multi au respectat deciziile guvernului. Un sondaj intern arata ca 73% dintre finlandezi sunt de acord cu masurile luate in pandemie. Cum reuseste politicul de la Helsinki sa convinga populatia?
Cristina Cileacu: Dar cum se castiga aceasta incredere in autoritati, pentru ca sunteti in Romania de suficient timp si cunoasteti gradul de incredere pe care il avem noi pentru autoritatile noastre.
Marjut Akola: Cred ca vine in baza unor traditii si a istoriei. Noi am fost pregatiti chiar bine, pentru ca avem aceste cunostinte si experiente colective legate de crizele din anii 1940, cand eram in razboi cu Uniunea Sovietica. Au fost crize foarte grave in istoria noastra, deci ne-am pregatit si cetatenii finlandezi stiu ca autoritatile sunt pregatite. Bineinteles, trebuie sa mai spun si ca avem un sistem sanitar de nivel inalt si oamenii au incredere in el. Deci, totul se bazeaza pe experientele lungi prin care au trecut cetatenii.
Si economia Finlandei este campioana
Economia finlandeza este suficient de solida, dar chiar si asa, strategia de lupta impotriva Covid-19 a inclus si masuri pentru protejarea economica. Rezultatele se vad acum, pentru ca la nivelul UE, productivitatea economiei a scazut cu o medie de 14%, in timp ce in Finlanda a scazut doar cu 6%.
Cristina Cileacu: Ati spus ca ati avut o strategie care a functionat pentru a face fata pandemiei. Dar aveti o strategie pentru ce se va intampla si dupa ce se va termina pandemia?
Marjut Akola: Bineinteles, aceasta nu este doar o criza sanitara. Aceasta este cu adevarat o criza economica si va dura mult pana cand ne vom putea reveni economic. Daca ne gandim de pilda la operatorii din turism si transport etc, de asemenea HoReCa, restaurantele, agentiile de turism etc. Va dura mult si este nevoie de o strategie pe termen lung, de masuri si trebuie sa avem aceasta strategie la nivelul Uniunii Europene, ca sa putem sa ne revenim din aceasta criza. Iar acest lucru a fost sustinut de premierul nostru, acum cateva zile, in Financial Times si de asemenea in Politico, ca avem nevoie de o strategie europeana ca sa luptam impotriva Covid si apoi sa ne revenim din criza economica.
Tara unde o femeie este cel mai tanar premier din lume
Finlanda are cel mai tanar premier din lume, Sanna Marin. La negocierile pentru banii europeni necesari pentru iesirea UE din criza pandemiei, a pozitionat Finlanda intre asa-numitele state „austere” si restul tarilor membre, care doreau o valoare mai mare a pachetului financiar. Acum, guvernul de la Helsinki sustine distribuirea acestor bani in baza respectarii valorilor europene.
Cristina Cileacu: Daca vorbim despre strategia europeana, ne amintim toti negocierile din noptile lungi ale verii trecute, intre liderii europeni, la Bruxelles, pentru exact acest ajutor care vine de la UE. Vorbim despre pachetul de revenire si despre bugetul pentru urmatorii sapte ani. Dar este aceasta noua conditie legata de statul de drept. Statele europene care vor sa primeasca bani europeni trebuie sa respecte aceasta valoare importanta pe care o avem. Situatia este dupa cum stiti, blocata, Ungaria si Polonia se opun acestei conditii. Care este pozitia Finlandei, pentru ca avem o noua dilema in Uniunea Europeana?
Marjut Akola: Statul de drept este una dintre prioritatile de top ale guvernului finlandez si pentru Finlanda, ca societate, daca vorbim despre valorile de baza precum statul de drept, egalitati, democratie, libertati etc. Este chiar una dintre cele mai importante prioritati si a fost chiar prioritatea numarul unu a presedintiei noastre la UE. Noi credem ca ar trebui sa fie o legatura foarte puternica intre utilizarea fondurilor UE si statul de drept. As mai spune ca principiile si valorile fundamentale ale UE sunt chiar aceste valori. Despre ele este de fapt Uniunea Europeana. Da, noi credem ca ar trebui sa fie o legatura puternica, dar desigur, in UE sunt mereu compromisuri. Presedintia germana (n.r. a UE) a reusit sa obtina un compromis bun si acum avem nevoie doar de decizia finala, pentru ca, asa cum am spus, noi suntem intr-o criza grava. Nu o putem compara cu Primul Razboi Mondial sau Al Doilea Razboi Mondial, dar este o criza severa si multe tari europene au nevoie de banii si fondurile din pachetul de recuperare, inclusiv Romania si multe alte tari. Deci, avem nevoie de o decizie si avem nevoie de ea rapid.
„Nu putem continua ca si pana acum!”
Reforma a Uniunii Europene pe mai multe paliere, asta cer cam toti liderii europeni. Situatia provocata de pandemia de Covid-19 este considerata un moment foarte bun pentru schimbari in bine.
Cristina Cileacu: Aceasta pandemie este si un punct de repornire in cadrul Uniunii Europene, nu doar in restul lumii. Si daca vorbim despre punct si de la capat, sunt aceste discutii despre afacerea verde, viata verde, stil de viata verde si asa mai departe. Dar ca sa ajungi acolo este nevoie de o strategie. Iar intrebarea este ce ar trebui sa schimbam mai intai, pentru ca sunt atat de multe niveluri de schimbat, incat este destul de dificil sa alegi intre un punct sau altul, ca sa schimbi ceva. Este economia circulara un punct bun de inceput?
Marjut Akola: Cu siguranta. Noi am avut deja o strategie si o foaie de parcurs in 2016. Iar atunci, si asta este o chestiune de timp, am decis ca avem o viziune si apoi am construit pe baza ei si am pregatit o strategie. Deci, este nevoie de o viziune si viziunea noastra este: nu putem continua ca si pana acum. Trebuie sa ne schimbam stilul de gandire, legat de productie si consum, nu putem continua sa consumam si sa producem ca pana acum. Si nici nu putem continua sa detinem, sa avem acelasi tip de proprietate. Asa ca am decis, asta si cealalta, de exemplu, avem viziunea sa devenim o tara neutra in materie de carbon, alaturi de celelalte tari nordice, pana in 2035. Asta inseamna ca vom creste puternic folosirea energiilor regenerabile si de asemenea ca promovam mersul pe jos, ciclismul, folosirea masinilor electrice si a transportului public, deci sa transformam traficul in mobilitate smart. La fel, sa folosim energii smart. Avem multe ocazii pentru toate acestea, prin folosirea digitalizarii si a difertelor solutii inovatoare. Este foarte important, pentru ca natura, mediul, climatul si biodiversitatea trebuie protejate de noi. Nu este nimeni altcineva sa le protejeze, in afara de noi.
Cristina Cileacu: Dati-ne cateva exemple din Finlanda, despre partea practica a economiei circulare.
Marjut Akola: Am spus deja ca este nevoie de utilizarea la scara mai larga a energiilor regenerabile. De exemplu, inca folosim carbune, in Helsinki. Deci, este necesar sa scapam de folosirea carbunelui pentru incalzire si apoi, Helsinki construieste multe piste de biciclete, deci incurajarea oamenilor sa mearga cu bicicletele si s-a reusit de-a lungul timpului. S-a facut si o ruta noua pentru tramvaie, se investesc resurse in transportul public si de asemenea stimulente pentru cei care cumpara masini electrice, asa ca sunt foarte multe metode sa faci asta si daca discutam despre economia circulara este si problema reciclarii, putem creste cotele de reciclare pentru municipalitate etc. Economia circulara este un concept foarte larg si are multe dimensiuni diferite, de la reciclare si refolosire, la a imparti cu altii. Sunt tinte ambitioase si dureaza ani de zile sa schimbi fazele economiei, de la liniar, la circular.
Vremuri mai bune in cooperarea cu SUA
Comisia Europeana a facut publica in aceasta saptamana, o propunere concreta pentru viitoarea colaborare cu Statele Unite, tocmai pentru ca parteneriatul transatlantic este esential pentru schimbarile de care este nevoie. Iar pentru punerea in practica se doreste chiar si un summit comun UE-SUA, in prima jumatate a anului viitor.
Cristina Cileacu: Daca ne intoarcem la relatia Uniunii Europene, ca intreg, cu SUA, vom avea de a face cu un nou presedinte din 20 ianuarie anul viitor, dar increderea in aceasta relatie a fost stricata putin. Sau mai mult. Cum vor arata viitoarele relatii dintre administratia Biden si Uniunea Europeana, din punct de vedere economic, dar si al relatiilor de politica externa?
Marjut Akola: Relatia transatlantica este una dintre cele mai importante, daca nu chiar cea mai importanta relatie, pentru ca economiile SUA si UE acopera cam o treime din comertul mondial, cam jumatate din PIB-ul lumii, deci este foarte important sa avem grija de aceasta relatie. Credem ca va fi mai multa cooperare, mai multa colaborare, mai multa coordonare, oricare ar fi fost diferentele pe anumite subiecte, precum clima, terorismul international si drepturile omului. Avem nevoie de mai multa cooperare si coordonare in forumurile multilaterale, dar si bilateral. Cred ca vom avea timpuri mai bune decat ultimii patru ani. Aceste doua economii, suntem aliati, deci trebuie sa discutam si sa ne ocupam de provocarile globale, precum, de pilda, este aceasta pandemie.
Mos Craciun nu intra in carantina
Rovaniemi este oficial satul lui Mos Craciun. Capitala Laponiei devine anual locul unde se aduna cei care vor sa simta din plin spiritul celei mai iubite sarbatori din lume. Chiar daca virusul Covid-19 este un fel de Grinch care vrea sa fure Craciunul din acest an, sansele de reusita sunt nule.
Cristina Cileacu: In aceasta duminica va fi Ziua Nationala a Finlandei, deci, la multi ani, Finlanda! As vrea sa ne reamintim ca Finlanda este de asemenea si Tara Craciunului. Aveti satul lui Mos Craciun, aproape de Polul Nord. Cum vor calatori oamenii in acest an in Finlanda si la Rovaniemi?
Marjut Akola: Multumesc mult, as vrea doar sa spun ca ziua noastra nationala este Ziua Independentei si ne referim la ea ca atare.
Cristina Cileacu: La multi ani de Ziua Independentei!
Marjut Akola: Este o sarbatoare foarte importanta in Finlanda, pentru ca avem aceasta referinta la razboiul din anii 40 si este puternic asociata cu sensul de a fi independent. In ceea ce priveste Craciunul, el va veni indiferent de Covid si sunt sigura ca Mos Craciun va vizita casele si va fi fericit sa ii vada pe copii, cu distanta sociala pastrata si cu masca. Craciunul este, daca nu cea mai importanta sarbatoare in Finlanda, pentru ca are concurenta din partea sarbatorii solstitiului de vara, dar este timpul cand, cu distantarea fizica si in anumite cazuri, cu masca, sa fim impreuna. Cred ca acest Craciun in timp de Covid este inca un moment cand suntem si ne simtim mai uniti, trebuie sa fim impreuna si sa ne incurajam ca vom supravietui si vom trece si peste asta.
Sursa: Digi24.ro