Finlandezii voteaza duminica pentru a-si alege presedintele, un rol care a capatat o importanta sporita de cand tara a aderat la NATO si tensiunile cu Rusia vecina au crescut ca urmare a razboiului din Ucraina, transmite France Presse, potrivit Agerpres si hotnews.ro.
Aproximativ 4,3 milioane de alegatori trebuie sa aleaga intre fostul prim-ministru conservator Alexander Stubb, care s-a clasat pe primul loc in primul tur la 28 ianuarie, cu 27,2% din voturi, si fostul sef al diplomatiei Pekka Haavisto, care este membru al Verzilor, dar candideaza ca independent (25,8%).
Un sondaj de opinie realizat joi de televiziunea publica Yle i-a acordat lui Stubb 54% din intentiile de vot, fata de 46% pentru Haavisto.
Cu puteri limitate in comparatie cu cele ale prim-ministrului, seful statului, ales pentru un mandat de sase ani, conduce politica externa a tarii in stransa cooperare cu guvernul.
De asemenea, el este comandantul suprem al fortelor armate.
Acest rol important a capatat o semnificatie si mai mare in lumina evolutiilor geopolitice din Europa si a intrarii in NATO a Finlandei, care are 1.340 de kilometri de frontiera comuna cu Rusia.
Ramanand neutra in timpul Razboiului Rece, tara nordica, mult timp un sustinator al dialogului intre Occident si Rusia, a renuntat dupa trei decenii la nealinierea militara dupa invazia din Ucraina.
Ea a devenit membra a Aliantei Atlantice anul trecut, spre nemultumirea Rusiei, care a promis ca va raspunde cu contramasuri.
La sfarsitul lunii august, Finlanda s-a confruntat cu un aflux de migranti la granita sa estica, acuzand Moscova ca orchestreaza o criza a migratiei la usa sa. Helsinki si-a inchis frontiera cu vecinul sau in noiembrie, o masura sustinuta de toti candidatii la prezidentiale, care au fost initial in numar de noua.
Sectiile de votare s-au deschis la ora locala 09:00 (07:00 GMT) si se inchid la ora 20:00 (18:00 GMT).
Ambii candidati sustin ferm Ucraina
Ambii candidati sunt pro-europeni si sustinatori fermi ai Ucrainei si au adoptat o pozitie dura fata de Rusia in campaniile lor, transmite Reuters.
Intr-un interviu acordat luna trecuta, Stubb a declarat ca, deocamdata, nu va exista un element rusesc in politica externa a Finlandei:
„Din punct de vedere politic, nu vor exista relatii cu presedintele Rusiei sau cu conducerea politica rusa pana cand nu vor opri razboiul din Ucraina".
Stubb este in favoarea unei cooperari profunde cu NATO, cum ar fi permiterea transportului de arme nucleare pe teritoriul finlandez si plasarea unor trupe NATO in Finlanda in mod permanent. Cu toate acestea, el nu sustine depozitarea de arme nucleare in Finlanda.