Lumea se confrunta cu fenomene meteorologice extreme din ce in ce mai diverse, mai intense si mai dure. Pe langa valurile de caldura, incendiile de vegetatie sau inundatiile care au distrus orase intregi in aceasta vara, foametea este un alt mare fenomen generat de schimbarile climatice. Criza alimentara din Madagascar este printre ultimii indicatori care ar trebui sa ne faca sa constientizam ca lumea se afla intr-un punct de cotitura in raport cu urgenta climatica, potrivit unei analize TIME.
Partea de sud a natiunii insulare Madagascar, in largul coastei de est a Africii, se confrunta cu cea mai grava seceta din ultimele patru decenii, agentia PAM (Programul Alimentar Mondial al ONU) avertizand recent ca peste 1,1 milioane de oameni sunt vizati de insecuritate alimentara si aproximativ 400.000 de oameni trec deja prin foamete.
Astfel, criza alimentara ii determina pe locuitorii din sudul Madagascarului sa manance cactus crud, frunze salbatice si chiar lacuste, acestea reprezentand o sursa de hrana de ultima instanta. Programul Alimentar Mondial al ONU, care se ocupa in general cu acordarea de ajutoare internationale in materie de alimente si contribuie la distribuirea alimentelor in regiune, a transmis ca ce se intampla acum in Madagascar sunt scene de o suferinta inimaginabila.
Multe familii apeleaza la negot, vanzandu-si tot ceea ce au prin casa, de la oale de gatit si linguri si pana la paturi, pentru cateva rosii, puii si cateva pungi de orez disponibile inca pe piata. „Urmatorul sezon de plantare este la mai putin de doua luni distanta si prognoza pentru productia de alimente este sumbra”, a transmis purtatorul de cuvant al World Food Programme, Shelley Thakral, care se afla in prezent intr-o misiune in orasul Tolanaro, capitala regiunii Anosy, una din zonele cea mai afectate de criza. Acesta a mai adaugat ca „mare parte din suprafetele agricole sunt acoperite de nisip, nu exista apa si sunt putine sanse de ploaie”.
Criza alimentara din Madagascar este doar inceputul
PAM avertizeaza ca numarul localnicilor care se confrunta cu faza a cincea de insecuritate alimentara catastrofala s-ar putea dubla pana in luna octombrie a acestui an. „Acest lucru nu se datoreaza razboiului sau conflictului, ci se datoreaza schimbarilor climatice”, a declarat directorul executiv al PAM, David Beasley.
Crizele provocate de schimbarile climatice genereaza alte crize. Desi Madagascar este relativ pasnic, in trecut s-a confruntat cu conflictele si diviziunile etnice. De asemenea, copiii sunt privati de accesul la educatie din cauza lipsei de resurse alimentare.
De altfel, David Beasley a explicat ca in expeditia sa la fata locului a intalnit femei si copii care „au mers ore in sir” pentru a ajunge la punctele de distributie a alimentelor, iar „acestia au fost cei care erau suficient de sanatosi pentru a face acest lucru”.
Amplasarea indepartata a multor comunitati si lipsa unei infrastructuri rutiere corespunzatoare a impiedicat voluntarii PAM sa ajunga sa ofere ajutor tuturor persoanelor vizate, conform ziarului britanic The Independent.
Totodata, observatorii PAM la fata locului au transmis ca nivelurile de malnutritie la copiii sub cinci ani din Madagascar s-au dublat aproape in ultimele patru luni, pana la 16,5% din totalul acestora. Orasul Ambovombe, care este situat in partea central-sudica a regiunii Androy, este printre cele mai afectate zone, avand in vedere ca 27% din populatia din acea zona se cofrunta cu malnutritie. „Acest lucru este suficient pentru a-l face sa lacrimeze si pe cel mai insensibil om”, a spus directorul Beasley.
Din punct de vedere istoric, foametea a fost generata de esecul culturilor agricole, al dezastrelor naturale sau al invaziei daunatorilor, precum a fost invazia de lacuste din Africa, care s-a desfasurat anul trecut si a reprezentat cea mai mare invazie de lacuste din ultimii 70 de ani de pe continentul african. Foametea moderna este considerata in mare parte a fi produsa de om, aceasta fiind determinata in primul rand de conflicte combinate cu dezastre naturale sau incompetenta ori interferente politice.
Criza alimentara din Madagascar nu se confrunta, insa, cu niciuna dintre acestea, devenind astfel prima foamete din istoria moderna cauzata exclusiv de schimbarile climatice. Este putin probabil sa fie ultima de acest gen, considera Landry Ninteretse, directorul pentru regiunea Africii al organizatiei internationale de mediu 350.org.
„In ultimii ani am vazut cum calamitatile generate de schimbarile climatice au lovit tarile din mai multe regiuni ale lumii, una dupa alta. In trecut erau probleme in tarile din cornul Africii, precum Djibouti, Eritreea, Etiopia si Somalia. In prezent, problemele s-au accentuat in Madagascar. Maine, in schimb, ciclul va continua, poate in partea de nord a Africii, in regiunea Sahel, sau in vestul continentului. Crizele care vor urma se vor intampla cel mai probabil din cauza schimbarilor climatice”, a mai punctat Landry Ninteretse.
Avem nevoie de resurse si planuri comune pentru a salva oamenii si planeta de la un dezastru climatic
Temperaturile in crestere perturba modelele meteorologice globale pe care fermierii, in special cei din tarile in curs de dezvoltare, s-au bazat de secole. Musonii au devenit din ce in ce mai imprevizibili, incepand mai tarziu decat de obicei, aparand in locuri gresite sau, uneori, nu au mai aparut deloc. Aceste schimbari complica foarte mult situatia in locurile care depind de ploaie pentru productia agricola.
Partea de sud a Madagascarului, in mare parte tropicala, renumita pentru biodiversitatea sa, a cunoscut precipitatii sub medie in ultimii cinci ani. Majoritatea oamenilor din sud depind de productia agricola alimentata cu ploaie, la scara mica, pentru a supravietui, dar din cauza secetei, raurile si barajele de irigatii s-au uscat, potrivit unui raport intocmit in aceasta luna de FEWS NET, reteaua internationala de sisteme de avertizare timpurie asupra foametei, care a fost creata dupa foametea din Africa de Est si de Vest din 1985.
Pe termen scurt, PAM sustine ca are nevoie de 78,6 milioane de dolari pentru a furniza alimente care sa salveze vietile oamenilor in urmatorul sezon agricol din Madagascar. Pe termen lung, insa, Programul Alimentar Mondial coordonat de ONU atrage atentia ca vor fi necesare resurse financiare mult mai mari pentru a ajuta tarile cele mai afectate de schimbarile climatice sa se poata adapta in moduri care sa previna viitoarele crize alimentare.
Sudul Madagascarului, de exemplu, va avea probabil nevoie de sisteme de irigatii mai puternice, impreuna cu culturi agricole si si rase de bovine mai rezistente la seceta. Madagascar, una dintre cele mai sarace natiuni din lume, este putin probabil sa isi poata permite astfel de inovatii pe cont propriu.
Pe 2 februarie 2021, FEWS NET estima ca aproximativ 92 de milioane de oameni vor avea nevoie de asistenta alimentara umanitara pe tot parcursul acestui an.