Foreign Policy: NATO, in pragul unei crize. Doua tari europene sunt aproape de razboi

O astfel de situaţie ar fi putut izbucni în anul 1996, când autoritaţile turce şi cele elene au disputat insula Imia, însa dezastrul a fost evitat prin implicarea Statelor Unite.

Conflictul a fost reaprins luni, când premierul turc Binali Yildrim a susţinut, în cadrul unui eveniment la care a participat la Ankara, ca paza de coasta a Turciei a înlaturat un steag al Greciei de pe o insuliţa situata în apropiere de insula Fournoi, dupa ce îl amplasasera acolo trei cetaţeni greci. În replica, Statul Major al Apararii Naţionale Elene a raspuns precizând ca în ultimele 48 de ore nu a fost observata în zona nicio ambarcaţiune turca. Totodata, primaul din Fournoi a vizitat insuliţa, anunţând ca steagul este la locul luni, scrie Foreign Policy.

Declaraţiile premierului turc au venit dupa un incident aviatic care a avut loc saptamâna trecuta. Un pilot grec şi-a pierdut viaţa, dupa ce avionul sau s-a prabuşit în timp ce se întorcea într-o baza de la o misiune de interceptare a luptatorilor turci care se aflau la aproximativ 16 kilometri nord de insula Skyros.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi premierul Binali Yildrim au transmis condoleanţe lui Alexis Tsipras, într-o încercare diplomatica de a detensiona situaţia, însa opinia publica din Grecia crede ca responsabile pentru tragedie sunt autoritaţile din Turcia. Ceea ce îi înfurie pe greci este şi ca doi ofiţeri din armata elena au fost condamnaţi la închisoare în Turcia, fiind acuzaţi de spionaj. De cealalta parte, doar în luna aprilie avioanele turceşti au intrat ilegal în spaţiul aerian al Greciei.

Insuliţa de la care a izbucnit recenta disputa, cunoscuta drept Anthropofagos, face parte din ceea ce Ankara considera ca ar fi „zonele gri” – zone din Marea Egee a caror jurisdicţie este disputata. Pe de alta parte, Grecia nu recunoaşte existenţa unor zone neutre, în conformitate cu Tratatul de la Lausanne şi dreptul internaţional.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan afirma, în cadrul unei vizite efectuate în anul 2017 la Atena, ca ar trebui rediscutat acest tratat, folosind drept justificare existenţa unui grup minoritar vorbitor de limba turca într-o regiune din nordul Greciei.

Retorica „iraţionala” de ambele parţi

În ciuda climatului tensionat la nivel internaţional, ambele ţari se avânta într-o retorica iraţionala, noteaza Foreign Policy. În Turcia, Erdogan şi partidul sau promoveaza discursuri chiar mai agresive la adresa Greciei, în timp ce cel mai mare partid de opoziţie este condus de Kemal Kilicdarogly, un barbat care susţine ca Turcia trebuie sa recapete 18 insule ocupate în prezent de Grecia.

La rândul sau, premierul Alexis Tsipras sugereaza ca Recep Tayip Erdogan se comporta precum „un sultan”, în timp ce partidul de centru-dreapta susţine ca Turcia este „o ţara cu regim autoritar care produce instabilitate şi tensiune în regiune.”

Modul în care premierul grec gestioneaza conflictul cu Turcia aduce în discuţie, mai degraba, situaţia din propriul Guvern, în condiţiile în care Ministerul Apararii Naţionale este condus de Panos Kammenos, liderul Grecilor Independenţi, partid care face parte din coaliţia de guvernare. Potrivit sursei citate, parteneriatul dintre Syriza şi Grecii Independenţi a fost dintotdeauna „bizar”, dar în contextul actualelor conflicte cu Turcia începe sa capete contur, întrucât singurul lucru pe care l-au avut în comun anterior a fost ca s-au opus masurilor de austeritate.

Partidul lui Tsipras, „sabotat” de partenerul de guvernare

În timp ce partidul Syriza îşi are radacinile în stânga radicala, Kammenos provine dintr-o formaţiune populista şi naţionalista. Liderul Grecilor Independenţi ar avea conexiuni atât cu preşedintele american Donald Trump, prin intermediul fostului consilier George Papadopoulos, cât şi cu preşedintele rus Vladimir Putin, prin intermediul omului de afaceri şi fost parlamentar Ivan Savvidis. Deşi acesta l-a ajutat pe Tsipras în ceea ce priveşte funcţionarea statului, i-a dat „batai de cap” frecvente pe problemele de politica externa, mai noteaza FP.

Kammenos şi partidul sau l-au pus frecvent pe Tsipras într-o poziţie dificila, facând afirmaţii şi denunţuri agresive la adresa Turciei. În calitate de ministru al Apararii, Kammenos a provocat în mod repetat turcii, îndemnându-i „sa vina şi sa le ia”, cu referire la insulele disputate.

Dupa incidentul de luni seara, adjunctul ministrului Apararii a precizat ca Grecia a ajuns în pragul unui „razboi nedeclarat în Egee.”

Astfel, o problema reala pentru Grecia este strategia de provocare din partea Turciei, una care a început înainte de Erdogan. Jurnaliştii FP subliniaza ca tot ce a facut actualul lider al Turciei a fost sa amplifice aceasta strategie. În acest context, grecii se tem ca ţara se îndreapta spre un conflict pe care nu şi-l doreşte, în timp ce NATO pare sa nu doreasca sa se amestece în acest razboi al declaraţiilor. Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a explicat ca acest conflict „nu este o problema a NATO.”

Pentru ca razboiul cuvintelor sa nu se transforme într-unul militar este nevoie de implicarea tuturor parţilor, ceea ce este improbabil, mai noteaza sursa citata.