Unele tari, cum ar fi Polonia, ar putea trimite trupe in Ucraina, in cazul in care NATO nu ofera garantii de securitate Ucrainei la summitul de la Vilnius, in Lituania, apreciaza fostul secretar general al Aliantei, Anders Fogh Rasmussen, scrie stirileprotv.ro.
NATO nu poate intra in razboi alaturi de Ucraina, pentru ca astfel ar generaliza conflictul - o linie rosie.
Organizatia nu are, de altfel, fata de Kiev, obligatia prevazuta de Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, a principiului ”apararii comune”, deoarece Ucraina nu face parte din Alianta.
Insa unele dintre statele membre NATO ar putea incerca sa actioneze in mod independent, estimeaza fostul secretar general al NATO Anders Rasmussen, potrivit The Guardian.
Fostul om de stat, in prezent consilier al presedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, nu exclude ca mai multe state membre NATO sa trimita trupe, in cazul in care NATO nu ofera un ajutor concret Ucrainei la summitul de la Vilnius, prevazut la 11-12 iulie.
Aceste state membre NATO cer sa se acorde Ucrainei garantii de securitate tangibile si sa se accelereze procesul aderarii acestei tari atacate de catre Rusia la NATO si Uniunea Europeana (UE).
”Daca NATO nu reuseste sa se inteleaga asupra unei cai clare (de aderare a) Ucrainei, exista o probabilitate evidenta ca anumite tari sa actioneze individual”, da asigurari fostul secretar general al Aliantei in perioada 2009-2014, conform News.ro.
”Noi stim ca Polonia este foarte angajata in furnizarea unui ajutor concret Ucrainei. N-as exclude, asadar, posibilitatea ca ea sa se angajeze mai frontal, impreuna cu tarile baltice si sa trimita, de exemplu, trupe la sol”, declara Rasmussen.
Aceste tari ar putea decide ”sa formeze o coalitie de voluntari” care sa se duca sa sustina Ucraina, declara el.
”Polonezii considera ca Europa Occidentala nu le-a ascultat avertismentele cu privire la amenintarea rusa” in ultimii ani, subliniaza fostul premier danez.
Ei ar putea, astfel, sa aleaga sa-si joace propria carte, estimeaza el.
Actualul secretar general al NATO Jens Stoltenberg a anuntat, in podcastul Brussels Sprouts, organizat de catre Center for a New American Security, ca la summitul de la Vilnius se va transmite un semnal puternic al sustinerii Ucrainei.
Stoltenberg a anuntat ca acordarea unor garantii de securitate Ucrainei se afla pe agenda summitului, insa a subliniat ca NATO nu poate oferi Ucrainei garantii de securitate mai importante decat membrilor cu drepturi depline ai Aliantei.
Aceste tari din Europa de Est nu vor accepta, insa, acest ”refren”, estimeaza Rasmussen.
Ele cer garantii de securitate scrise - inclusiv impartasirea informatiilor clasificate, formarea militarilor ucraineni, o imbunatatire a productiei de munitie, interoperabilitatea cu NATO si o aprovizionare cu armament suficienta.
In afara de aceste garantii, ”un grup de aliati neconditionati (ai Ucrainei) din Europa Centrala si de Est cere o cale clara catre aderarea Ucrainei la NATO”, subliniaza el.
Rasmussen estimeaza ca, in aceste conditii, anumite state membre urmeaza sa exercite presiuni puternice la summitul NATO de la Vilnius.
Insa, in dosarul aderarii Ucrainei la NATO, ele sunt pregatite sa astepte pana la summitul NATO de la Washington din 2024, estimeaza Rasmussen.