Fosta lidera din Myanmar, Aung San Suu Kyi, sefa partidului Liga Nationala pentru Democratie (LND), a fost condamnata luni la inca patru ani de inchisoare pentru incalcarea legilor instituite impotriva pandemiei si pentru importul ilegal de dispozitive de telecomunicatii.
Potrivit EFE si AFP, care citeaza surse familiarizate cu dosarul, un tribunal special a pronuntat luni dimineata condamnarea, amanata in doua randuri, pentru detinerea, fara licenta, a mai multor aparate walkie-talkie si a unui dispozitiv de bruiaj, acuzand-o pe fosta sefa a guvernului de incalcarea legii privind importurile si exporturile, precum si a legii telecomunicatiilor.
In acest caz, judecatorii au decis condamnarea lui Aung San Suu Kyi la doi, respectiv un an de inchisoare, dar intrucat pedepsele vor fi executate concomitent, aceasta va executa doar doi ani de inchisoare pentru acest cap de acuzare.
Suu Kyi - laureata a Premiului Nobel pentru Pace in 1991 - a fost de asemenea condamnata la alti doi ani de inchisoare pentru ca ar fi ignorat masurile impotriva propagarii COVID-19 in cursul unei actiuni electorale pentru alegerile din noiembrie 2020.
Avocatii acesteia au indicat la inceputul procedurii judiciare ca fosta lidera respinge toate acuzatiile, in timp ce din octombrie junta militara a impus avocatilor interdictia de a comunica in vreun fel cu presa.
Cele doua sentinte pronuntate luni se adauga altor doua pronuntate la inceputul lunii decembrie, care ii adusesera patru ani de inchisoare, termen redus la jumatate, in urma unei gratieri din partea juntei militare.
Suu Kyi (76 de ani) se confrunta cu numeroase procese lansate dupa rasturnarea sa de la putere ca urmare a unei lovituri militare la 1 februarie anul trecut, de la razvratire, coruptie, incitare la revolte publice pana la coruptie si fraude electorale, conform AFP.
Fosta lidera de facto a Myanmar, care a fost arestata chiar din primele ore dupa ce armata a preluat puterea, este detinuta intr-un loc necunoscut, ea fiind acuzata de coruptie si de incalcarea legii cu privire la secretele oficiale, ceea ce i-ar putea atrage condamnari la 15 si respectiv 14 ani de inchisoare.
Un purtator de cuvant al juntei, general-maiorul Zaw Min Tun, a confirmat pentru AFP pronuntarea respectivelor sentinte luni, precizand ca Suu Kyi va ramane consemnata la domiciliu pe durata procesului sau.
Aceasta noua condamnare "risca sa sporeasca furia populatiei", a reactionat Manny Maung, cercetatoare pentru organizatia neguvernamentala Human Rights Watch.
"Toata lumea stie ca aceste acuzatii sunt false. Militarii utilizeaza aceasta tactica a fricii pentru a o mentine in detentie arbitrara" si a o indeparta definitiv de scena politica, adauga experta, citata de AFP.
Lovitura de stat a aruncat Myanmar intr-o profunda criza politica, sociala si economica si a generat o noua spirala a violentelor, ceea ce a exacerbat lupta de gherila cu care aceasta tara se confrunta de decenii.
Armata justifica lovitura de stat printr-o pretinsa frauda masiva la alegerile generale din noiembrie 2020, al caror rezultat a fost anulat si care fusesera castigate detasat de partidului LND, al lui Suu Kyi, la fel ca in 2015.
Aproape 1.500 de persoane au fost ucise in urma represiunii brutale declansate de politie si armata dupa lovitura de stat, care au deschis focul asupra manifestantilor pasnici, potrivit estimarilor Asociatiei pentru asistenta detinutilor politici, iar 11.400 de opozanti au fost arestati, intre care si Suu Kyi.