Jeanine Anez, care a devenit presedinte interimar al Boliviei la sfarsitul anului 2019, imediat dupa demisia lui Evo Morales, a fost condamnata la zece ani de inchisoare, acuzata ca a participat la o lovitura de stat impotriva predecesorului sau, relateaza Le Figaro.
Tribunalul de Prima Instanta din La Paz a decis vineri o ”condamnare” la o ”pedeapsa de 10 ani” de inchisoare, la trei luni dupa inceperea procesului si la 15 luni dupa plasarea sa in arest preventiv. Fostii sefi ai Fortelor Armate, William Kaliman, si ai Politiei, Yuri Calderon, ambii fugari, au primit aceeasi pedeapsa.
Jeanine Anez, in varsta de 54 de ani, a fost condamnata pentru ”neglijenta in serviciu” si ”decizii contrare Constitutiei si legilor”. Ea este acuzata ca a devenit presedinte in mod neconstitutional in noiembrie 2019, in urma demisiei lui Evo Morales (2006-2019), pe fondul manifestatiilor in masa legate de presupusa frauda electorala denuntata de Organizatia Statelor Americane (OEA).
Ea anuntase ca va face recurs impotriva unei posibile condamnari.
”Nu ne vom opri aici, vom merge in fata justitiei internationale”. Fosta sefa de stat trebuie sa fie judecata in continuare intr-un al doilea proces pentru ”razvratire, revolta armata si genocid”, in timpul mandatului de presedinte interimar.
Acuzatia de genocid vine in urma plangerilor din partea familiilor victimelor represiunii desfasurate de fortele de securitate la sfarsitul anului 2019 in bastioanele lui Evo Morales, care s-a soldat cu 22 de morti, potrivit unui grup de experti independenti.
Aproape necunoscuta pana la accederea la putere, fosta avocata si prezentatoare de televiziune s-a autoproclamat presedinte interimar al tarii andine pe 12 noiembrie 2019, la doua zile dupa demisia presedintelui Morales.
”Cea mai ingenioasa si atroce lovitura de stat din istorie”
La sfarsitul alegerilor prezidentiale din octombrie 2019, in timpul carora Evo Morales a candidat pentru al patrulea mandat, si in contextul confuziei in privinta rezultatelor care il declarau castigator, opozitia a denuntat frauda. O explozie de violenta a urmat votului, care a fost in cele din urma anulat.
A doua vicepresedinte al Senatului, Jeanine Anez, a preluat functia, in contextul unui vid de putere cauzat de demisiile in lant ale lui Evo Morales si ale succesorilor sai constitutionali.
Curtea Constitutionala a validat alegerea. Primul sef al statului indigen, refugiat in Mexic inainte de a fugi in Argentina, a denuntat actiunea drept ”cea mai ingenioasa si atroce lovitura de stat din istorie”.
Guvernul ”ma acuza ca am participat la o lovitura de stat care nu a avut loc niciodata”, a afirmat Jeanine Anez cu putin timp inainte sa fie arestata in martie 2021 la Trinidad, in regiunea Beni (nord-est) unde s-a nascut si unde locuia de la plecarea ei de la putere.
Ulterior, a intrat in greva foamei in timpul arestului, pretinzand ca este ”prizonier politic”.