După ani de instabilitate politică în Bulgaria, coaliția fostului președinte Rumen Radev va deține de una singură majoritatea în parlament, mulțumită scorului foarte bun obținut în alegerile de duminică. Radev a promis anticorupție și înlocuirea modelului oligarhic, însă e neclar ce anume va face în materie de politică externă, scriu Capital.bg, Reuters și AFP.
Victoria clară a fostului președinte Rumen Radev și a coaliției sale Bulgaria Progresistă în scrutinul de duminică anunță o restructurare profundă a peisajului politic în Bulgaria, după șapte runde de alegeri care au generat doar guverne instabile, transmite hotnews.ro.
Creditată cu peste 44% din voturi potrivit numărătorii parțiale, după procesarea a 91% din procesele verbale, Bulgaria Progresistă va avea în jur de 131-132 de mandate în parlamentul cu 240 de locuri și va deține singură majoritatea, pentru prima dată în ultimii aproape 30 de ani, scrie publicația Capital.bg.
Impresionanta victorie a lui Radev se apropie de rezultatul UDF (Uniunea Forțelor Democratice) din 1997, când coaliția a câștigat 137 de locuri și a adus la putere guvernul lui Ivan Kostov. De atunci, nicio altă forță politică nu a mai obținut o majoritate de 121 de locuri, scrie Capital.bg.
Bulgaria Progresistă a luat voturi de la mai toate partidele și în mod special a zdrobit GERB, cel mai important partid al ultimelor decenii, al fostului premier Boiko Borisov, care a alunecat pe locul trei.
Majoritatea va oferi mână liberă lui Radev, cel mai probabil viitorul premier, să își impună agenda internă, cu accent pe lupta anticorupție promisă în campanie.
Analiștii încearcă încă să anticipeze care va fi politica externă a viitorului guvern, dar Radev este cunoscut ca un critic ocazional al UE și al Ucrainei, dornic să reia bunele relații cu Moscova.
Cum a câștigat Radev
Un eurosceptic și opozant al ajutorului militar oferit Ucrainei, Radev a demisionat din funcția de președinte în ianuarie pentru a candida la alegerile parlamentare, după ce protestele de amploare au determinat demisia guvernului anterior în decembrie.
El a profitat de valul de nemulțumire față de instabilitatea politică, corupția și partidele tradiționale care au dominat scena politică de zeci de ani.
Radev, care își propune ca obiectiv principal „eliminarea modelului oligarhic de guvernare” din țară, a susținut deschis protestele anticorupție de la sfârșitul anului 2025.
Bulgaria Progresistă s-a situat cu mult în fața coaliției pro-europene „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB) – 14,2%, și a partidului GERB, care a dominat scena politică în ultimii ani, dar care acum a obținut doar 13%.
În parlament au mai intrat doar Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (MRF), care a adunat 5,85%, și partidul de extremă dreapta Renașterea (Vazrazhdane), creditat cu 4,43%.
Cu discursul anticorupție, deschiderea către Rusia și criticile ocazionale la adresa unor politici UE, Partidul lui Radev a convins nu doar alegători care nu au mai votat în scrutinele anterioare, dar și alegători ai altor partide.
Conform unui sondaj la ieșirea de la urne realizat de Trend, aproape 16% dintre alegătorii care au votat anterior pentru GERB au susținut acum Bulgaria Progresistă, potrivit Capital.bg.
De asemenea, 18,5% dintre cei care au susținut anterior PP-DB au votat acum pentru formațiunea lui Radev.
Iar Bulgaria Progresistă a atras 11,3% din voturile BSP (stânga, care nu a intrat în parlament) și 10,7% din cele ale partidului extremist Renașterea.
Radev „a erodat electoratul partidului pro-Kremlin, Vazrazhdane”, grație pozițiilor sale deschise față de ruși și anti-elite, a explicat pentru AFP politologul Teodor Slavev.
Prioritate pe plan intern
Mulțumită acestui rezultat, Radev va putea forma un guvern independent, fără a avea nevoie de un partener de coaliție, ceea ce exclude categoric organizarea unor noi alegeri anticipate, un scenariu care era luat în calcul înainte de alegeri.
Un alt efect al alegerilor este acela că GERB, partidul lui Borisov, și MRF, partidul omului de afaceri Delian Peevski, nu vor mai putea bloca formarea unei majorități constituționale de 160 de voturi în parlament, care îi oferă lui Radev mână liberă pentru a numi un nou Consiliu Suprem al Magistraturii, ce va alege un nou procuror general.
Mandatul Consiliului Superior al Magistraturii, a cărui jumătate dintre membri este aleasă de Parlament cu o majoritate de două treimi, a expirat acum mai bine de trei ani.
Poziții-cheie din sistemul judiciar, precum cea de procuror general, extrem de influentă, sunt, de altfel, ocupate de interimari.
Cu puțin timp înainte de alegeri, fostul președinte a stabilit că aceasta va fi una dintre primele sarcini ale noului parlament.
Pentru o astfel de schimbare, scrie Capital.bg, Radev poate primi sprijinul PP-DB, care, de asemenea, a stabilit că alegerea unui nou procuror general este o prioritate.
Dacă vor fi pe aceeași lungime de undă, cele două partide vor avea o majoritate semnificativ mai mare de 160 de deputați și pot chiar să aducă modificări Constituției.
Ce urmează în politica externă a Bulgariei?
Întrebarea esențială este, însă, dacă victoria categorică a lui Radev poate schimba actuala orientare a politicii externe a țării.
Campania lui Radev a fost comparată cu cea a fostului prim-ministru maghiar pro-Kremlin, Viktor Orban, amândoi vorbind despre îmbunătățirea relațiilor cu Moscova și reluarea fluxului liber de petrol și gaze rusești către Europa.
Radev a criticat de asemenea Uniunea Europeană pentru că se bazează prea mult pe energia regenerabilă – și a fost în dezacord cu decizia guvernului Bulgariei de a adopta moneda euro.
În plus, el s-a remarcat ca un critic al Kievului și al ajutorului militar pentru Ucraina.
Radev a fost însă vag în privința politicii externe și nu este încă clar în ce măsură o va schimba.
Duminică, el a declarat că ar fi dispus să colaboreze cu PP-DB în vederea reformei judiciare și că Bulgaria va „depune eforturi pentru a-și continua parcursul european”.
Principalele provocări ale Bulgariei
Criza politică prin care trece Bulgaria a generat nu doar nemulțumire, dar și apatie și neîncredere în alegerile democratice.
Prim-ministrul Boiko Borisov a condus țara din 2016 până când protestele din 2020 l-au forțat să demisioneze – în 2021. Partidul său, GERB, a rămas în continuare cea mai importantă forță politică a Bulgariei.
În ultimii ani, Bulgaria a avut o serie de guverne de scurtă durată, întrerupte de perioade de guvernare tehnocrată.
Ultimul guvern interimar a fost instalat de președinta Iliana Iotova în februarie, după căderea principalei coaliții, în urma unor masive demonstrații anti-corupție, care au ilustrat nemulțumirea cetățenilor.
Costul vieții a devenit o problemă deosebită de când Bulgaria a adoptat moneda euro.
„Principala provocare cu care se confruntă țara este criza economică și criza demografică”, a declarat pentru Reuters Tihomir Bezlov, cercetător la Centrul pentru Studiul Democrației din Sofia.
„Nu pare să existe prea multe idei în tabăra câștigătoare cu privire la niciuna dintre aceste probleme”, a spus acesta.