Premierul olandez in exercitiu, liberalul Mark Rutte, pare bine plasat pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg in postul de secretar general al NATO, in pofida socului provocat de victoria extremei drepte la alegerile legislative in Olanda, scrie marti France Presse preluata de Agerpres, scrie g4media.ro
Stoltenberg mai are inca aproape un an din mandatul ce i-a fost prelungit succesiv in contextul razboiului din Ucraina, dar cursa pentru postul sau este deja lansata la Bruxelles, unde marti are loc o reuniune a ministrilor de externe din tarile NATO ce va aborda si acest subiect.
„Bun negociator”, „prim-ministru experimentat”, dupa 13 ani in fruntea guvenului in tara sa, Mark Rutte, in varsta de 56 de ani, „are mult sprijin” in interiorul NATO, inclusiv din partea SUA si a Frantei, asadar bifeaza multe criterii, considera mai multi diplomati din NATO intervievati de France Presse, care nu vad deloc un „handicap” in rezultatul alegerilor legislative din Olanda, castigate de partidul de extrema dreapta condus de euroscepticul Geert Wilders.
Problema gasirii unui inlocuitor pentru Stoltenberg pare stringenta, intrucat mai multe tari, printre care Franta, SUA si Canada doresc o decizie rapida pentru ca Alianta Nord-Atlantica sa nu se vada prinsa in mijlocul „targuielilor” de la Bruxelles pentru posturile din institutiile UE dupa alegerile europarlamentare din iunie.
Totusi, ambasadorul britanic pe langa NATO, David Quarrey, indeamna la prudenta. „Este un proces care va dura ceva timp”, avertizeaza acesta. „Daca va amintiti candidatii precedenti, veti observa ca sosesc adesea in ultimul moment. Deci, trebuie sa asteptam si sa vedem”, tempereaza la randul sau un alt diplomat din NATO.
In acest timp, unele dintre cele 31 de state membre ale Aliantei sustin ca a venit momentul ca o femeie sa ocupe, in premiera, postul de secretar general al NATO. Insusi Mark Rutte, care luna trecuta a confirmat public ca este interesat de postul de secretar general al NATO, a recunoscut ca ideea numirii unei femei in acest post ii diminueaza perspectivele. „Sunt sanse mari, dat fiind sprijinul politic pentru asta, ca acest post sa fie oferit unei femei europene, ceea ce la fel este foarte bine”, a spus el intr-un interviu acordat postului de radio Den Haag FM. Deocamdata insa o singura femeie si-a manifestat public interesul, respectiv sefa guvernului eston, Kaja Kallas, dar ea nu intruneste unanimitatea.
Familiarizat cu intalnirile europene, un atu al lui Rutte este ca a reusit sa lege relatii cu numerosi lideri, inclusiv cu fostul presedinte american Donald Trump, a carui eventuala revenire la Casa Alba dupa alegerile de anul viitor provoaca emotii pe culoarele sediului NATO.
Unul dintre criteriile sugerate in interiorul Aliantei pentru selectia viitorului secretar general este daca tara de origine a acestuia atinge tinta de cel putin 2% din PIB pentru bugetul apararii, criteriu dorit mai ales de cei care vad tara lor avantajata intr-o asemenea situatie. De pilda, ministrul leton de externe, Krisjanis Karins, care a marturisit si el ca ar vrea sa fie secretar general al NATO, a cerut marti direct ca acesta sa fie selectat dintr-o tara care indeplineste obiectivul bugetar de minim 2% din PIB pentru aparare, cum este tara sa. „Alocarea a 2% din PIB sau mai mult (pentru aparare), cred ca este importanta ca semnal clar catre toti aliatii ca acest lucru este cu adevarat important pentru noi”, a spus ministrul leton la sosirea la reuniunea ministeriala a NATO, potrivit agentiei EFE.
Sustinatorii acestui criteriu de 2% din PIB pentru aparare invoca si ipotetica revenire a lui Trump, care in mandatul sau a presat celelalte state membre sa cheltuie mai mult pentru inarmare, amenintandu-le ca in caz contrar Washingtonul isi va reduce cheltuielile militare sau chiar va parasi NATO. Olanda nu indeplineste acest criteriu, dar se apropie de el gratie in special actiunilor lui Rutte, al carui guvern a alocat apararii pentru anul in curs 1,7% din PIB.
In fine, sustinatorii premierului olandez argumenteaza cu prestatia sa buna in fata amenintarii rusesti, facand aici referire si la modul in care a gestionat criza provocata de doborarea zborului MH17 deasupra estului separatist pro-rus al Ucrainei in 2014, soldata cu moartea a 197 de cetateni olandezi.
Stoltenberg insusi l-a salutat luni, intr-un interviu acordat France Presse, pe „prietenul” sau Mark Rutte, pe care l-a descris drept un politician deosebit de „experimentat” pentru a-i lua locul. Dar „decizia cu privire la cine va fi succesorul meu nu imi apartine”, a adaugat actualul secretar general al NATO.