Francezii au votat în al doilea tur al unor alegeri cruciale, după o campanie electorală grăbită și, pe alocuri, violentă. După triumful extremei drepte din primul tur, miza momentului este limitarea câștigurilor partidului "Reunirii naționale". Mai ales că liderul acestuia, Jordan Bardella, a indicat că va refuza funcția de premier daca nu are majoritate absolută sau măcar stabilă. Astfel, votul deschide calea unei mari coaliții, între stânga și centru, deja evocată de actualul premier.
A fost cea mai mare prezență la vot din ultimii 40 de ani, anunță oficialii francezi. Oamenii au făcut cozi la secțiile de votare.
De dimineață la urne au mers și oficialii, precum Emmanuel Macron, Marine Le Pen și Jordan Bardella.
Există două rezultate posibile pentru turul al doilea: o majoritate absolută pentru partidului "Reunirii Naționale", care ar aduce partidul de extremă dreapta la putere, sau o Adunare Naţională intrată în blocaj, ceea ce ar risca să facă ţara aproape neguvernabilă. Ambele scenarii ar reprezenta provocări fără precedent pentru UE, unde Franţa este a doua mare putere economică.
Jordan BARDELLA, DEPUTAT EXTREMA-DREAPTA: „Sau Adunarea Naţională primește majoritatea absolută de voturi, iar dumincă pot începe implementarea proiectului de restaurare ce ține de securitate și migranți, sau țara va fi blocată.”
Pentru scrutinul de astăzi partidele de opoziție din Franța au încheiat acorduri pripite în ultima săptămână, pentru a încerca să blocheze o victorie zdrobitoare a partidului Reunirii Naționale, condus de Jordan Bardella și de Marine Le Pen.
Himanshu DIXIT, CORESPONDENT WION: „Coaliția de stânga și Emmanuel Macron, partidul centrist, au încercat să se retragă din cursă, astfel încât să poată obține un vot consolidat și să se asigure că partidul lui Le Pen nu va ajunge la putere. Sondajele de acum sugerează că aceasta poate câștiga între 190 și 250 de voturi, așa că va trebui să vedem dacă o pot opri.”
Experții mai cred că votul de duminică ar putea deschide calea unei mari coaliții, formată din partidele moderate, republicane, fără partidele extremiste de dreapta și de stânga. Oricare ar fi rezultatul final, anticipatele declanșate de Macron au slăbit poziția Franței pe scena internațională. Votul a avut loc pe fondul unor tensiuni electorale majore. Potrivit ministrului de Interne, 51 de candidați, membri ai echipelor, sau activiști de partid, au fost atacați fizic, în cursul campaniei electorale. De altfel autoritățile au desfășurat suplimentar în Paris încă 30 de mii de polițiști ca sa nu apară incidente.