Aproape 48 milioane de francezi cu drept de vot sunt chemati in aceasta duminica la urne pentru al doilea tur al alegerilor regionale si departamentale in Franta, dupa un prim tur de scrutin marcat de o rata record de absenteism si un scor dezamagitor atat pentru partidul presedintelui Emmanuel Macron, cat si pentru extrema dreapta, relateaza Reuters si AFP.
Duminica trecuta, 66,72% dintre francezii inscrisi pe listele electorale - adica mai mult de doi din trei alegatori - nu au participat la vot, potrivit Ministerului de Interne, ceea ce constituie un record pentru un scrutin de la inceputul celei de-a V-a Republici, in 1958, pana in prezent.
In cursul intregii saptamani, cele mai multe partide politice, socate de aceste cifre record, au luat in considerare unele schimbari. Mai multi responsabili ai majoritatii, intre care purtatorul de cuvant al guvernului, Gabriel Attal, s-au declarat votului electronic in viitor, in timp ce pe termen scurt altii au mizat pe o campanie "fulger" pe retelele de socializare pentru a-i incita pe alegatori sa voteze duminica.
Dar sarcina se anunta dificila: potrivit unui sondaj publicat joi, doar 36% dintre francezi intentioneaza sa mearga la urne in al doilea tur de scrutin.
Amanate din cauza pandemiei, alegerile din 20 si 27 iunie vor reinnoi organismele executive din 12 regiuni metropolitane, detinute in prezent de formatiunile de dreapta, de centru si de Partidul Socialist.
Printre mizele scrutinului figureaza posibilitatea ca Adunarea Nationala (Rassemblement National /RN/, fostul Front National), prezidata de Marine Le Pen, sa conduca o regiune pentru prima data in istoria sa, intrucat candidatul sau, Thierry Mariani, s-a clasat pe primul loc duminica trecuta in Provence-Alpes-Cote d'Azur. Dar rezultatul primului tur a fost dezamagitor pentru Adunarea Nationala, de extrema dreapta, in raport cu sondajele care anuntau victoria sa in mai multe regiuni.
Rezultatele acestor alegeri vor oferi o radiografie a peisajului politic din Franta, cu zece luni inainte de alegerile prezidentiale din primavara anului 2022.
Presedintii conservatori la final de mandat Xavier Bertrand in Hauts-de-France, Valerie Pecresse in Ile-de-France si Laurent Wauquiez Auvergne-Rhone-Alpes mizeaza sa faca din eventuala lor realegere o trambulina in cursa spre Palatul Elysee, in care Xavier Bertrand s-a lansat deja.
La stanga, rezultatul alegerilor regionale va oferi o idee despre raportul de forte intre socialisti si ecologisti, care s-au aliat in unele regiuni pentru al doilea tur de scrutin.
De partea majoritati prezidentiale, ziua se anunta sumbra, deoarece partidul lui Emmanuel Macron (La Republique en Marche) nu poate spera sa castige nici macar una dintre cele 13 regiuni.
In pofida mai multor ministri aflati in campanie, numeroase liste nu au atins nici macar cele 10% necesare pentru a se mentine in al doilea tur.
"Republique en Marche nu este implantata la nivel local, dar in 2017 aceasta nu a impiedicat formatiunea sa castige atat alegerile prezidentiale, cat si pe cele legislative", aminteste Jessica Sainty, conferentiar in stiinte politice la Universitatea din Avignon (sud).
Castigatoarele acestor alegeri regionale ar putea fi partidele "traditionale", care disparusera din peisajul mediatic in ultimii ani, bulversate de alegerea surpriza a centristului Emmanuel Macron la prezidentialele din 2017, care si-a atras simpatizanti atat dintre votantii dreptei, cat si ai stangii, comenteaza AFP.
Dreapta este intr-o pozitie buna pentru a pastra cele sase regiuni pe care le guverneaza deja, desi lupta se anunta foarte stransa in Ile de France (regiunea pariziana) si in Paca (sud-est).
De cealalta parte, aliantele dintre ecologisti, socialisti si "Franta Nesupusa" ( France Insoumis, extrema stanga) ar trebui sa permita stangii sa castige mai multe regiuni, conform AFP.AGERPRES/(AS-editor:Lilia Traci, editor online: Andreea Lazaroiu)