Partidele traditionale de dreapta si de stanga erau deja in agonie de ani de zile in Franta, iar primul tur al alegerilor prezidentiale desfasurate duminica le-a batut un nou cui in sicriu, comenteaza AFP.
Potrivit rezultatelor partiale, candidata socialista Anne Hidalgo a obtinut un rezultat umilitor, fara precedent, in jur de 2%, sau chiar mai putin, iar cea a dreptei (Les Republicains, LR), Valerie Pecresse, semneaza o infrangere istorica cu sub 5% din voturi,mai noteaz[ AFP, preluata de Agerpres.
La anuntul rezultatelor, sala pariziana unde avea loc reuniunea socialista s-a scufundat in tacere.
Anne Hidalgo a cerut un vot la 24 aprilie pentru Emmanuel Macron cu scopul de a contracara extrema dreapta, promitand totodata ca lupta va continua "pentru a pune piedici in calea proiectelor nedrepte" purtate, potrivit acesteia, de presedintele in functie.
"Vom munci pentru a reuni stanga dispersata care nu a fost capabila sa se uneasca (...), pentru a reface in profunzime legaturile (...) cu clasele muncitoare", a declarat ea.
Caderea casei socialiste s-a accelerat sub mandatul presedintelui Francois Hollande
Caderea casei socialiste, subminata de diviziunile sale ideologice si de conflictele de egocentrism, s-a accelerat sub mandatul presedintelui Francois Hollande (2012-2017) care a fost nevoit sa renunte la candidatura pentru un al doilea mandat in 2017.
Dinamitat de un candidat venit, totusi, din randurile sale, Emmanuel Macron, Partidul Socialist a inregistrat atunci un esec istoric in primul tur, candidatul sau Benoit Hamon castigand doar 6,36% din voturi.
Primarul Parisului, Anne Hidalgo, 62 de ani, inregistreaza o infrangere si mai amara Ea nu a reusit niciodata sa se lanseze, iar campania ei a fost marcata de propuneri descrise ca nerealiste sau demagogice, precum dublarea salariilor profesorilor, si de tergiversarile privind organizarea unor primare cu scopul de a uni stanga.
Pentru politologul si fostul ales de dreapta Dominique Reynie, care situeaza inceputul declinului PS la mijlocul anilor 1980, "stanga nu a reusit niciodata sa-si regaseasca clasele populare, pentru ca, in loc sa faca un fel de revolutie, a ramas un partid de alesi si functionari publici. Nu este ilegitim, dar nu este suficient", a spus el.
La dreapta, partidul de inspiratie gaullista, Les Republicains, nu si-a revenit niciodata cu adevarat dupa infrangerea liderului sau si presedinte in exercitiu Nicolas Sarkozy, in 2012, si a luptat mult timp sa-si gaseasca un lider.
Presedintele regiunii Ile-de-France (regiunea Paris), Valerie Pecresse, a creat pentru o vreme iluzia urcand in sondaje dupa numirea ei in urma unor primare a militantilor. Ea ajunge insa in decor, cu un rezultat sub 5% din voturi, potrivit estimarilor, un scor fara precedent pentru formatiunea sa.
"Este o dezamagire personala si colectiva", a recunoscut Valerie Pecresse care a anuntat imediat ca va vota pentru Emmanuel Macron in turul doi.
Valerie Pecresse nu a reusit sa impuna un discurs clar intre radicalizarea unei parti a LR si afirmarea unei drepte republicane insensibile la ideile de extrema dreapta.
"Problema de azi cu dreapta este ca este sfasiata intre un electorat moderat trecut alaturi de Macron, care nu se regaseste in deriva lui autoritara, chiar xenofoba, si un electorat imbatranit, foarte conservator si tentat de discursul extremei drepte", a explicat politologul Remy Lefebvre in revista Grand Continent din 7 aprilie.
"Se intampla pentru dreapta ce s-a intamplat pentru PS" in 2017, blocat intre Macron si liderul stangii radicale, Jean-Luc Melenchon. "In prezent, dreapta se afla prinsa intre Macron si extrema dreapta", a subliniat el.
Aparitia precipitata pe scena politica a fostului jurnalist ultraradical Eric Zemmour si ambitia lui declarata de a sterge frontierele dintre dreapta si extrema dreapta au dat roade. In toamna, unul dintre responsabilii de frunte ai LR, Eric Ciotti, a afirmat ca prefera sa voteze pentru Zemmour decat pentru Macron, eliminand deja fragilul "cordon imunitar" sustinut de liderii istorici ai dreptei, inclusiv fostul presedinte Jacques Chirac, decedat in 2019.
Socialistii si republicanii deopotriva vor avea acum privirile indreptate spre alegerile legislative din iunie, care se anunta ca o ultima lupta
Partidul Socialist are in prezent 25 de deputati din totalul de 577. "Asta va pune cu adevarat probleme de supravietuire, pentru ca in Franta subventiile publice care finanteaza cea mai mare parte a partidelor politice sunt calculate in functie de rezultatul alegerilor legislative si de numarul de deputati. Daca la scorul foarte slab al prezidentialelor se adauga o dezamagire la legislative (...), se va pune problema supravietuirii partidului in forma sa actuala", este de parere Frederic Sawicki, profesor de stiinte politice la Universitatea Paris 1 Pantheon-Sorbonne.
"Asistam la o recompunere a vietii politice franceze cu aceasta noua bipolaritate intre centristi si extrema dreapta. Si cu partidele traditionale de guvernamant, PS si Les Republicains, care impreuna au mai putin de 10% din voturi. Acest lucru spune multe despre evolutia politica a Frantei", a declarat pentru AFP politologul Gaspard Estrada