In noaptea de miercuri spre joi camera superioara a parlamentului Frantei a votat cu 201 la 115 din totalul de 348 de senatori acest articol care a declansat protestele stangii si a scos in strada peste un milion de oameni la apelul sindicatelor, scrie g4media.ro.
Guvernul Elisabeth Borne, care dispune de un grup de numai 57 de senatori centristi a primit sprijinul grupului Republicanilor (LR – centru dreapta, 145 de senatori) care domina in mod traditional Senatul de la inceputul celei de-a Cincea Republici in 1958.
Senatul este ales prin vot indirect de catre toti alesii Frantei (deputati, senatori, deputati europeni, consilieri regionali, consilieri departamentali, consilieri municipali), in total circa 162.000 de votanti. Senatorii sunt alesi pe un mandat de sase ani, iar Senatul se reinnoieste cu jumatate la fiecare trei ani. Alegerile au loc pe departamente, in cele mici unde se aleg 1 sau 2 senatori prin scrutin majoritar uninominal cu doua tururi, iar in celelalte (3 – 5 senatori, 12 la Paris) prin scrutin proportional de lista.
Potrivit Constitutiei, Adunarea Nationala (577 de membri alesi prin vot direct, scrutin majoritar uninominal cu doua tururi) are in principiu ultimul cuvant, dar in situatia actuala in care confederatia pro-prezidentiala Ensemble (Impreuna, centru) nu detine majoritatea absoluta in Adunarea Nationala, importanta Senatului creste considerabil.
Acum, senatorii vor continua dezbaterea proiectului de lege pana duminica, atunci cand expira termenul limita impus de guvern, care, invocand art. 47 (1) al Constitutiei a limitat timpul de dezbateri la 15 zile pentru Senat, dupa ce in prealabil limitase timpul de dezbateri la 20 de zile pentru Adunarea Nationala. De altfel, Adunarea Nationala nu a reusit sa adopte decat doua articole din totalul de 20, din cauza obstructiei pe scara larga (peste 15.000 de amendamente) facuta de deputatii stangii Nupes (Noua Uniune Populara, Ecologica si Sociala).
Dupa ziua de duminica proiectul va fi dezbatut de comisia mixta paritara Adunarea Nationala – Senat si in caz de divergenta retrimis in cele doua camere. Daca divergenta persista, guvernul poate cere Adunarii Nationala sa transeze printr-un vot final.
Dar presedintele Emmanuel Macron si guvernul Borne nu dispun decat de 250 de deputati in Adunarea Nationala, unde majoritatea este de 289. Teoretic, guvernul se poate baza pe grupul LR (62 de deputati), dar aici au aparut divergente si nu este sigur ca exista sprijinul necesar in caz de nevoie.
In ultima instanta, guvernul iti poate angaja raspunderea asupra proiectului de lege – articolul 49 (3) al Constitutiei – dar aici exista riscul introducerii si adoptarii unei motiuni de cenzura. De la debutul actualei legislaturi vara trecuta, guvernul a folosit de 10 ori aceasta procedura si de fiecare motiunea de cenzura ulterioara a esuat, LR refuzand de fiecare data sa participe la vot. Nu este clar ce ar face deputatii LR la o motiune de cenzura ce ar urma angajarii responsabilitatii guvernului asupra proiectului de lege de reforma a sistemului de pensii.
Cu atat mai mult cu cat toate sondajele de opinie arata ca majoritatea alegatorilor francezi se opun majorarii varstei de pensionare, milioane de oameni au iesit in strada in semn de protest incepand cu 31 ianuarie si greve in transporturi, producerea de energie si educatie au provocat importante perturbari in societatea franceza.