Franta face presiuni pentru o cale concreta de aderare a Ucrainei la NATO, dar Germania indeamna la mai multa prudenta in ceea ce priveste discutarea aderarii, avand in vedere razboiul actual al Rusiei, scrie News.ro, preluat de digi24.ro.
Dorinta Frantei „este ca noi sa proiectam in mod clar o cale, cu etape si progrese, astfel incat Ucraina sa poata, atunci cand va veni momentul, sa ni se alature in conditii bune de securitate”, a declarat ministrul francez de externe, Catherine Colonna, intr-un interviu acordat in marja unei reuniuni a omologilor din NATO care se desfasoara la Oslo. „Vor exista date sau un calendar, nu sunt sigura, pentru ca sunt inca multe puncte de discutat”, a spus sefa diplomatiei franceze.
In timp ce aderarea Ucrainei la NATO „nu este ceva care sa se intample astazi”, „trebuie sa facem mai mult decat in 2008”, a spus Colonna, referindu-se la acordul incheiat la summitul NATO de la Bucuresti unde scrie ca Ucraina va adera in cele din urma la NATO, dar nu i se da un orizont de timp sau o cale concreta de urmat.
In schimb, Annalena Baerbock, ministra de externe din Germania, a declarat reporterilor ca „este clar ca nu putem vorbi despre o noua aderare in mijlocul unui razboi”.
Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord este divizata in ceea ce priveste modul de a aprofunda legaturile cu Kievul fara a aduce imediat Ucraina in randul membrilor, avand in vedere ca garantiile de securitate oferite de Articolul 5 al Tratatului NATO ar putea atrage aliatii in razboiul cu Rusia.
Chestiunea aderarii Ucrainei la NATO este abordata de ministrii de externe din tarile membre la o reuniune de doua zile care are loc la Oslo si care a inceput miercuri. Ei trebuie sa se puna de acord inainte de summitul NATO din iulie, cand liderii vor semna un pachet mai amplu de sprijin pe termen lung pentru Ucraina.
Zelenski cere garantii de securitate
Presedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut ca la summitul din iulie tarii sale sa i se dea semnale clare in privinta aderarii, indemnand aliatii sa ofere o perspectiva mai concreta, dincolo de declaratia din 2008. Insa opiniile difera in ceea ce priveste gradul de concretete a deciziei.
Macron vrea o „cale” de aderare pentru Ucraina
Comentariile ministrului francez Colonna vin la o zi dupa ce presedintele francez Emmanuel Macron a pledat pentru „o cale pentru aderarea” Ucrainei la NATO. Comentariile au fost o surpriza bine primita de natiunile baltice, care au facut presiuni pentru o foaie de parcurs mai concreta pentru aderarea Ucrainei, potrivit unui oficial al uneia dintre aceste tari.
In timp ce SUA au sustinut in repetate randuri declaratia din 2008 privind perspectivele Ucrainei si cauta sa asigure o relatie politica consolidata cu Kievul, nu este clar daca acest lucru va implica neaparat oferirea unui calendar de aderare pentru Ucraina, a declarat un oficial american de rang inalt citat de Bloomberg.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi reporterilor ca este „increzator” ca se va ajunge la un consens cu privire la calea de urmat si a spus ca a avut deja discutii informale „bune”.
„Suntem de acord cu mesajele de baza", a adaugat el, precizand ca „toti aliatii sunt de acord ca Ucraina va deveni membra a aliantei si ca Ucraina se apropie de NATO”.
Un consiliu NATO-Ucraina si un fond special pentru Kiev
Ca parte a pachetului de la Vilnius, se asteapta ca aliatii sa ridice in rang statutul oficial al relatiei NATO cu Ucraina prin infiintarea unui nou Consiliu NATO-Ucraina, permitand tarii sa ia parte direct la discutii mai ample despre securitatea Aliantei.
De asemenea, se asteapta ca liderii NATO sa convina asupra unui fond pe termen lung, cu o suma totala de 500 de milioane de euro (534 de milioane de dolari) pe an, pentru a ajuta Ucraina cu echipamente neletale si alte tipuri de sprijin. Scopul este de a consolida apararea proprie a Ucrainei, pentru a descuraja Rusia sa incerce o noua invazie dupa ce se va incheia actualul razboi. Planurile recente ale aliatilor de a antrena piloti pe avioane de lupta F-16 se incadreaza in acest obiectiv pe termen lung.
Fondul, printre altele, ar urma sa finanteze eforturile de modernizare a armatei ucrainene, inclusiv prin reconstruirea infrastructurii militare sau prin instruirea soldatilor pentru a utiliza si intretine echipamentele moderne, mentinand astfel un nivel ridicat de pregatire. In timp ce fondul a primit deja sute de milioane de euro in acest an, aliatii ar putea avea dificultati in a oferi acelasi nivel de sprijin pe termen lung, avand in vedere ca angajamentele nu sunt asumate pentru anii urmatori.
Un pact de securitate
Kievul a cerut, de asemenea, garantii de securitate bilaterale eficiente inainte de a deveni membru cu drepturi depline. Stoltenberg a remarcat recent ca un angajament din partea unui aliat mare ar putea semana foarte bine cu angajamentele de securitate colectiva prevazute la articolul 5.
In cadrul unui Pact de securitate pentru Kiev, o propunere elaborata de fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen si de seful de cabinet al lui Zelenski, Andri Iermak, aliatii s-ar angaja sa permita autoapararea Ucrainei prin angajamente obligatorii de a furniza resursele militare si nemilitare necesare.
Macron a parut sa sustina o astfel de propunere miercuri, cand i-a indemnat pe aliati sa ofere Ucrainei „garantii de securitate tangibile si credibile”, situate cumva intre cele oferite de SUA Israelului si „aderarea cu drepturi depline la NATO”. Colonna a declarat ca „numeroase” tari reflecteaza asupra a ceea ce ar putea oferi in materie de garantii de securitate si iau in considerare diferite formate.
Ucraina pregateste o contraofensiva mult asteptata, inarmata cu arme europene si americane in valoare de miliarde de dolari. Este posibil ca Kievul sa incerce sa lanseze contraatacul inainte de summitul NATO din iulie, intr-un efort de a-i convinge pe aliati ca se justifica un sprijin militar suplimentar, scrie Bloomberg.