Pe 1 octombrie la ora 07:00, compania rusa Gazprom, a oprit tranzitul gazelor naturale prin Ucraina in directia Ungariei, a anuntat serviciul de presa al Operatorului Sistemului de Transport al Gazelor din Ucraina (GTSOU).
Potrivit anuntului GTSOU, nu au fost primite cereri pentru tranzitul de gaze, desi Ungaria a contractat, pentru perioada octombrie 2021 - 30 septembrie 2022, tranzitarea prin Ucraina a unui volum de 24,6 milioane de metri cubi de gaze pe zi [aproximativ 9 miliarde metri cubi pe an].
"Ungaria primeste gaze pe teritoriul Ucrainei de zeci de ani, iar partea ucraineana nu si-a incalcat niciodata obligatiile. Mai mult, ruta ucraineana este cea mai profitabila din punct de vedere economic, deoarece este cea mai scurta cale de furnizare a gazului catre Ungaria", a precizat seful GTSOU, Serghei Makogon.
Acesta considera ca monopolizarea actuala a rutelor de gaz de catre Gazprom ridica problema principiilor fundamentale de functionare a pietelor gazelor din UE - concurenta si transparenta.
"Intarirea pozitiei dominante a unui jucator si utilizarea de acesta a efectului de levier in scopuri clar politice pe fondul unei cresteri socante a preturilor la gaz in Europa trebuie oprite", a spus Makogon.
GTSOU a reamintit declaratia SUA si a Germaniei privind necesitatea pastrarii tranzitului de gaze prin Ucraina. In acelasi timp, Gazprom continua sa reduca volumele de tranzit prin sistemul ucrainean de transport al gazelor, a precizat compania.
Autoritatile ucrainene au reactionat imediat si au precizat, luni, ca vor cere Comisiei Europene (CE) sa evalueze conformitatea noului acord privind livrarile de gaze dintre Ungaria si Rusia cu legislatia europeana in domeniul energetic, iar marti Ministerul ucrainean de Externe l-a convocat pe ambasadorul Ungariei la Kiev, Istvan Iidyarto, pentru a-si exprima nemultumirea fata de semnarea contractului de livrare a gazelor rusesti pe termen lung de catre Ungaria cu Rusia.
Cu toate acestea, nu era de asteptat ca Ungaria sa renunte total, in decurs de cateva zile, la ruta ucraineana, masura luand oarecum prin surprindere Kievul si lovind in economia ucraineana mai rapid si mai puternic decat era prevazut.
Sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina, in aceasta problema ar putea veni direct printr-o decizie a Curtii Europene de Justitie, care in iulie a dat un verdict impotriva Gazprom obligand compania rusa sa diminueze cu 50% volumul de gaze prin gazoductul OPAL, care leaga Nord Stream 1 de sistemul de transport al gazelor spre centrul si vestul Europei.
Indirect, UE ar putea sa creasca investitiile in Ucraina pentru a-i reduce dependenta de Rusia, in domeniul energetic.