Politia georgiana a dispersat cu gaze lacrimogene si tunuri cu apa zeci de mii de persoane care manifestau miercuri seara la Tbilisi impotriva unui proiect de lege vizand media si ONG-urile pe care il considera inspirat de Rusia, dupa ciocniri cu o zi inainte in cursul unei prime mobilizari, comenteaza AFP, scrie Agerpres.ro

Politia le-a ordonat manifestantilor prezenti in fata parlamentului sa se disperseze, apoi a facut uz de gaze si tunuri cu apa, potrivit unui corespondent al AFP la fata locului. La sfarsitul serii situatia ramanea tensionata.



Manifestantii au fluturat drapele ale Georgiei si Uniunii Europene.

"Nu legii ruse!", a scandat multimea adunata la apelul mai multor ONG-uri si formatiuni de opozitie, referindu-se la proiectul de lege adoptat marti in prima lectura de deputatii acestei mici tari din Caucaz invecinata cu Rusia.

Acest text prevede ca organizatiile georgiene care primesc mai mult de 20% din finantare din strainatate sunt obligate sa se inregistreze ca "agenti ai strainatatii", in caz contrar riscand amenzi.

Adversarii sai sustin ca acest proiect copiaza o lege adoptata in Rusia in 2012 si pe care Kremlinul o foloseste de atunci pentru a reprima media si vocile critice.

"Aceasta lege este absolut anticonstitutionala si contravine vointei poporului georgian de a deveni membru al UE", a criticat Badri Okujava, un tanar istoric de 26 de ani.

Georgia, o mica fosta republica sovietica marcata de o interventie militara rusa im 2008, isi propune sa se alature UE si NATO, o orientare luata dupa "revolutia trandafirilor" din 2003 care l-a adus la putere pe pro-occidentalul Mihail Saakasvili, in prezent in detentie. Dar mai multe masuri ale guvernului au aruncat recent o umbra asupra acestor aspiratii si au ridicat indoieli cu privire la legaturile sale cu Kremlinul.

"Ideologia acestui guvern este deconectata de cea a civilizatiei occidentale", a deplans Giorgi Labusidze, 33 de ani. "Nu le vom permite sa faca in asa fel ca Rusia sa ne defineasca viitorul", a declarat pentru AFP Elene Ksovreli, o tanara de 16 ani.

Cifrele privind numarul de manifestanti date de politie si opozitie nu erau disponibile imediat.

Adoptarea in prima lectura a proiectului de lege privind "agentii strainatatii " a determinat mii de persoane sa manifesteze la Tbilisi marti seara, proteste dispersate cu gaze lacrimogene si tunuri cu apa.

Ministerul georgian de Interne a afirmat miercuri ca cel putin 77 de persoane au fost arestate si 50 de politisti raniti cu o zi inainte.

Marti, partidul de opozitie Girch a facut cunoscut intr-un comunicat ca liderul sau, Zurab Japaridze, a fost batut violent de politie si plasat in arest.

Presedintele partidului la putere Visul Georgian, Irakli Kobahidze, a denuntat actiunea unor "radicali".

Presedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a oferit miercuri seara sprijinul sau fortele "democratice" din Georgia. "Nu exista un ucrainean care sa nu doreasca succes prietenei noastre Georgia. Succes democratic. Succes european", a declarat el in discursul sau zilnic.

Semn al ingrijorarii crescande a Occidentului, seful diplomatiei Uniunii Europene, Josep Borrell, a condamnat legea adoptata marti de deputatii georgieni, considerand-o "incompatibila" cu valorile UE si cu obiectivul tarii de a se alatura blocului european.

Statele Unite au indemnat autoritatile de la Tbilisi sa respecte "libertatea de intrunire si manifestatiile pasnice", purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat, Ned Price, reiterand "ingrijorarea" SUA cu privire la lege.

Presedinta Georgiei, Salome Zurabisvili - o fost diplomata franceza cu puteri limitate -, a cerut ca legea sa fie "abrogata", subliniind ca se va opune legii.

Partidul aflat la putere ar putea trece peste acest veto, deoarece controleaza mai mult de jumatate din locurile din parlament.

Potrivit lui Kobahidze, a doua si a treia lectura a textului ar putea avea loc abia dupa avizul Comisiei de la Venetia, un organism consultativ al Consiliului Europei.

In ultimii ani, autoritatile de la Tbilisi s-au confruntat cu critici internationale din ce in ce mai mari din cauza unui presupus recul al democratiei care a deteriorat legaturile Georgiei cu Bruxellesul.

Georgia si-a depus oficial candidatura pentru UE odata cu Ucraina si Republica Moldova la cateva zile dupa invazia rusa a teritoriului ucrainean pe 24 februarie 2022.

In iunie, UE a acordat statutul de candidat Ucrainei si Republicii Moldova, dar a cerut Georgiei sa efectueze mai multe reforme inainte de a obtine un statut similar.