Companii germane ca BASF si Wintershall fac lobby pe langa guvernul de la Berlin sa nu renunte la proiectul Nord Stream 2, in ciuda opozitiei de la Washington relateaza Forbes.

Îngrijorarile în acest sens sunt exprimate în spatele usilor închise de companiille de gaze, de stat din Europa Centrala si de Est, critice ale gigantului rus Gazprom. Pe 10 aprilie, un document de 270 de pagini reprezentând o Declaratie de Obiectii contra Gazprom, redactata de Directia Generala Concurenta (DG Comp), responsabila cu politica în domeniul concurentei în Uniunea Europeana, a ajuns în presa.

Documentele dezvaluie cazuri de abuzuri ridicate de aproape toti partenerii Gazprom din Estul Europei, inclusiv Polonia unde au aparut prima data în presa documentele DG Comp. Versiunea în engleza a raportului a fost modificata puternic. Pentru Washington, raportul poate fi de ajutor în a se prezenta drept o alternativa viabila la controversatul proiect Nord Stream 2 si în general, la gazul vândut de Rusia, scrie Forbes.

În 2018, Gazprom intentioneaza sa aloce aproape 14 miliarde de dolari pentru proiectele de gazoducte spre Europa si China, o suma cu 41% mai mare decât cea alocata în 2017. Cel mai mare proiect este Nord Stream 2, care ar urma sa faca legatura între Rusia si Germania via Marea Baltica. SUA au amenintat sa impuna sanctiuni împotriva proiectului Nord Stream 2, în timp ce Rusia sustine ca administratia de la Washington utilizeaza sanctiunile pentru a-si promova exporturile sale de gaze naturale lichefiate spre Europa.

BASF si Wintershall, împreuna cu OMV si Shell Oil sunt parteneri în proiectul gazoductului Nord Stream 2. Pentru Ucraina, jucator important în reteaua de tranzit de gaze catre Europa de Vest, Nord Stream 2 este o unealta politica de presiune asupra economiei iar constructia gazoductului ar depriva-o pe taxele de tranzit profitabile, pe care sectorul ei energetic s-a bazat ani la rând.

Secretarul de stat american desemnat, Mike Pompeo a declarat în Congresul american, în aceasta saptamâna, întrebat despre securitatea energetica a Europei, ca vrea sa se asigure ca ”exista alternative care servesc intereselor Occidentului si nu pe cele ale lui Vladimir Putin”, referindu-se la Nord Stream 2. Documentele UE ajunse în presa demonstreaza ca Gazprom este mai mult o unealta politica pentru afacerile externe ale Rusiei decât o companie comerciala de gaze.

Raportul pune în discutie anumite contracte si sustine ca Gazprom este folosit pentru presiune politica. Deoarece Gazprom asigura o treime din gazul importat de Germania si pentru ca Germania are doua companii mari, cu interese financiare în joc în proiectele Gazprom, sunt voci care cred ca Bruxelles-ul este pregatit sa închida ochii în disputele Gazprom cu cel putin cinci tari. Asta pâna la ajungerea raportului în presa. Acum Germania se vede facând parte din noua politica favorita a Washingtonului si a Londrei: ”fie esti cu noi, fie esti cu Putin”, sustine Forbes.

Un numar de guverne din Europa Centrala si de Est, printre care Naftogaz din Ucraina, au trimis anul trecut plângeri de dispute contractuale catre DG Comp. Pentru ca Europa se baseaza pe gazul rusesc, autoritatile europene au fost blânde cu Gazprom, sustin unele companii energetice. Reactiile UE la plângerile contra gigantului rus, al carui CEO, Alexei Miller a fost sanctionat pe 6 aprilie (Gazprom era deja pe lista de santiuni), sunt în contrast cu tratamentul mai dur al Washingtonului fata de grupul rus.

Mai mult, este diferit fata de cum DG Comp trateaza companiile IT din SUA, precum Google, când aceastea încalca regulile UE. ”Am auzit zvonuri ca aceste scurgeri de informatii în presa nu au fost întâmplatoare” a spus o sursa anonima care sustine ca ”DG Comp ar fi presionata de înalti oficiali germani sa fie mai blânda cu Gazprom pentru a putea construi noul gazoduct Nord Stream 2”.

Uniunea Europeana, dezbinata de Putin cu ajutorul pretului gazelor

Potrivit Telegraph documentele UE ajunse în presa saptamâna trecuta arata ca Gazprom si-ar fi folosit forta pentru a exercita presiuni asupra statelor vulnerabile din estul Europei si pentru a fragmenta piata energetica a Uniunii Europene prin politicile sale de preturi. Germania, de pilda, ar fi primit o oferta mult mai avantajoasa, pentru care costurile au fost platite de statele est-europene.

Un document al Comisiei Europene care a ajuns în posesia presei arata ca Gazprom a oper at practic ca un instrument de politica externa al Kremlinului. Astfel, Bulgaria a fost tratata ca o colonie, tara fiind complet dependenta de gazele rusesti. Ar fi existat diverse forme de „santaj si intimidare” la adresa guvernului de la Sofia.

Aceleasi documente arata ca Polonia a fost obligata sa plateasca un pret exorbitant pentru gaze – 350 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, fata de 200 de dolari, cât a platit Germania. Motivul ar fi fost acela ca Polonia trebuia pedepsita pentru ca a refuzat sa cedeze controlul asupra unei parti din infgrastructura sa de transport a gazelor rusilor, în vreme ce guvernul de la Berlin a fost un aparator constant al intereselor Gazprom.

Sursa: Forbes