Germania: de ce este in criza cea mai mare economie a Europei

A devenit din nou Germania omul bolnav al „ Europei”? „Situatia este dramatic de proasta”, a recunoscut ministrul german al Economiei, Robert Habeck, in timp ce tara si-a redus prognozele de crestere pentru 2024 la 0,2%, fata de 1,3% initial.

Aceasta este o lovitura dura pentru cea mai mare economie a Europei, care a cunoscut deja o scadere a PIB-ului cu 0,3% anul trecut . Si previziunile nu sunt mai optimiste pentru anii urmatori, cu o crestere de 0,5% in medie pe an pana in 2028.

In anul 2009, pentru a frana acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special in Constitutia Germaniei

„Adevarul este ca Germania sufera de probleme structurale care s-au acumulat de-a lungul multor ani”, a explicat Robert Habeck, care solicita „accelerarea reformelor”. Intr-adevar, „a existat, in epoca Merkel, o lipsa a investitiilor semnificativa cauza regulii de aur bugetare”, explica economistul Anne-Sophie Alsif.

In anul 2009, pentru a frana acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special in Constitutia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frana datoriei, 'debt break', Guvernul federal poate contracta datorii noi pana la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut in fiecare an

Insa Germania are nevoie sa investeasca miliarde de euro pentru tranzitia climatica si transformarea industriei sale, afectata de preturile ridicate la energie si concurenta americana si chineza.

"Daca aceste investitii nu vor fi facute acum, tara risca sa se dezindustrializeze si sa sufere astfel o pierdere masiva de prosperitate in viitor", a declarat separat economistul german Sebastian Dullien, presedintele institutului de politica macroeconomica IMK din Berlin intr-un interviu pentru grupul de presa Funke.

Cu una dintre cele mai slabe performante economice din zona euro, Germania a incheiat 2023 cu o contractie a PIB-ului de 0,3%, afectata de incetinirea industriei sale.

Situatia s-a agravat in special in luna noiembrie, dupa ce Curtea Constitutionala a decis ca transferul unor sume de aproximativ 60 de miliarde de euro dintr-un fond destinat combaterii pandemiei Covid-19, catre un fond special pentru investitii in tranzitia climatica, a fost neconstitutional.

In acest context, "Consiliul inteleptilor", cei cinci economisti care sfatuiesc Guvernul de la Berlin in materie de politici economice, a facut si el zilele trecute un apel la o reforma a franei datoriilor. "In forma actuala, frana datoriilor este mai rigida decat este necesar pentru a mentine viabilitatea datoriei si limiteaza in mod inutil marja de manevra fiscala pentru cheltuielile viitoare", sustin cei cinci intelepti. Expertii propun in special relaxarea, pana la 0,50%, a plafonului noilor datorii atata timp cat datoria publica nu depaseste nivelul de 90% din PIB. In prezent, datoria publica a Germaniei este echivalenta cu 65,1% din PIB.

Insa toate aceste apeluri nu par sa aiba un ecou. Ministrul german al Finantelor, liberalul Christian Lindner, vrea sa conserve regula actuala, in dezacord cu partenerii de coalitie.

Incetinirea cererii

Mittelstand, reteaua de companii mici si mijlocii concentrate pe export, care constituie unul dintre punctele forte ale economiei germane, sufera si ea de dificultati economice. „Au suferit din plin forta incetinirii cererii globale, in special din China, precum si a cresterii ratelor dobanzilor”, explica un economist.

Cresterea costurilor energiei a lovit puternic si industria germana bazata pe segmente foarte consumatoare de energie, cum ar fi automobilele si produsele chimice. Preturile au crescut puternic in tara, foarte dependenta de importurile de gaze rusesti de la abandonarea energiei nucleare sub conducerea Angelei Merkel.

La aceasta se adauga o penurie de forta de munca, pe fondul ratei natalitatii in scadere si al imbatranirii populatiei. Companiile germane mai spun de asemenea ca nu beneficiaza de atatea subventii ca si concurentii lor americani.