In cautarea unui echilibru intre nevoia de mana de lucru si competitivitate, Germania se gandeste sa introduca si ea saptamana de lucru de patru zile, o idee care a fost deja studiata in alte tari europene si testata de unele companii, transmite AFP, scrie g4media.ro

Subiectul apare insa pe agenda primei economii europene tocmai intr-un moment in care se prefigureaza spectrul unei recesiuni, ceea ce face patronatul nervos. Altii vad insa in aceasta criza ocazia unor transformari radicale.

Pentru Maximilian Hermann, weekendul incepe vinerea cand isi pune casca pentru a face un tur cu motocicleta prin Alpii bavarezi. La fel ca si colegii sai, acest manager de proiect in varsta de 29 de ani a facut trecerea la saptamana de lucru de patru zile la inceputul anului. Angajatorul sau, firma KlimaShop, care se ocupa cu instalarea de pompe de caldura si sisteme de aer conditionat la Augsburg, sudul Germaniei, este una din companiile care la inceputul anului a decis sa treaca la saptamana de lucru de patru zile si un total de 38 de ore lucrate, in loc de 40 de ore impartite de-a lungul a cinci zile. Altfel spus, fiecare din cei 30 de angajati ai firmei KlimaShop lucreaza in fiecare zi cu o ora si jumatate mai mult dar au o zi libera suplimentara in fiecare saptamana, cu acelasi salariu.

In cursul negocierilor salariale anuale pentru lucratorii din industria siderurgica, care vor incepe la mijlocul lunii noiembrie, puternicul sindicat IG Metall intentioneaza sa solicite introducerea saptamanii de lucru de patru zile, via o reducere a programului de lucru saptamanal, de la 35 pana la 32 de ore, la acelasi salariu.

Firma de consultanta in management Intraprenoer va pilota primul mare test vizand saptamana de lucru de patru zile in Germania, impreuna cu organizatia 4 Day Week Global, care a realizat deja studii similare in alte tari dezvoltate, in special in Marea Britanie.

Subiectul apare insa pe agenda primei economii europene tocmai intr-un moment in care se prefigureaza spectrul unei recesiuni, ceea ce face patronatul nervos. Altii vad insa in aceasta criza ocazia unor transformari radicale.

Pentru Maximilian Hermann, weekendul incepe vinerea cand isi pune casca pentru a face un tur cu motocicleta prin Alpii bavarezi. La fel ca si colegii sai, acest manager de proiect in varsta de 29 de ani a facut trecerea la saptamana de lucru de patru zile la inceputul anului. Angajatorul sau, firma KlimaShop, care se ocupa cu instalarea de pompe de caldura si sisteme de aer conditionat la Augsburg, sudul Germaniei, este una din companiile care la inceputul anului a decis sa treaca la saptamana de lucru de patru zile si un total de 38 de ore lucrate, in loc de 40 de ore impartite de-a lungul a cinci zile. Altfel spus, fiecare din cei 30 de angajati ai firmei KlimaShop lucreaza in fiecare zi cu o ora si jumatate mai mult dar au o zi libera suplimentara in fiecare saptamana, cu acelasi salariu.

In cursul negocierilor salariale anuale pentru lucratorii din industria siderurgica, care vor incepe la mijlocul lunii noiembrie, puternicul sindicat IG Metall intentioneaza sa solicite introducerea saptamanii de lucru de patru zile, via o reducere a programului de lucru saptamanal, de la 35 pana la 32 de ore, la acelasi salariu.

Firma de consultanta in management Intraprenoer va pilota primul mare test vizand saptamana de lucru de patru zile in Germania, impreuna cu organizatia 4 Day Week Global, care a realizat deja studii similare in alte tari dezvoltate, in special in Marea Britanie.

Pe langa un mai bun echilibru intre viata profesionala si cea privata, precum si o productivitate crescuta, trecerea la saptamana de lucru de patru zile ar reduce „unul din cele mai ridicate procente de salariati care lucreaza in regim part-time din Europa”, sustine Sophie Jaenicke, responsabila pentru programul de lucru in conducerea sindicatului IG Metall.

Potrivit unui studiu realizat de fundatia Hans-Boeckler, 81% dintre germani sustin trecerea la saptamana de lucru de patru zile.

In timp ce in Belgia angajatii au dreptul de a cere introducerea saptamanii de lucru de patru zile, inca de la finele lui 2022, in Germania legea permite angajatilor si angajatorilor sa cada singuri de acord cu privire la programul de lucru, care poate ajunge pana la maxim 48 de ore pe saptamana.

Insa entuziasmul unora pentru saptamana de lucru de patru zile este calmat de numerosi patroni si economisti, printer care si Holger Schaefer, care estimeaza ca o reducere a timpului de lucru de ordinul a 20% „ar avea rezultate economice dezastruoase”.

Chiar daca „limitarea activitatilor neproductive si condensarea muncii” este inca fezabila in activitatile de la birou, in sectorul industrial „toate posibilitatile de a creste productivitatea sau eficacitate au fost deja epuizate”, sustine Holger Schaefer, expert la institutul economic IW de la Koln. Potrivit acestuia, odata cu agravarea penuriei de mana de lucru, care are legatura cu pensionare generatiei baby-boomers, reducerea programului de lucru ar antrena „in mod inevitabil o diminuare a cantitatii de bunuri si servicii produse”.

Saptamana de lucru de patru zile este „un vis nerealist” spune si directorul institutului IW, Michael Huther, potrivit caruia solutia ar fi majorarea programului de lucru si nu scurtarea sa.