Ghetarii din Muntii Alpi devin tot mai instabili si mai periculosi pe masura ce temperaturile in crestere, asociate schimbarilor climatice, trezesc din somn aceste paturi de gheata considerate mult timp inactive si aproape fosilizate, informeaza Reuters.
Italia se confrunta cu un val timpuriu de caldura, iar atentia opiniei publice s-a concentrat pana acum asupra impactului produs de seceta asupra culturilor agricole din Valea fluviului Po, o regiune deosebit de fertila.
Insa putin mai la nord, Muntii Dolomiti, o tragedie s-a produs duminica, atunci cand un ghetar s-a prabusit pe muntele Marmolada, care, cu inaltimea sa de 3.343 de metri, este cel mai inalt pisc montan din acea regiune, ucigand cel putin sapte persoane, potrivit celui mai recent bilant publicat de autoritatile italiene, citat luni dupa-amiaza de DPA.
"Aceasta vara din 2022 ar putea deveni furtuna perfecta pentru ghetari", a declarat Giovanni Baccolo, un cercetator specializat in analize de mediu si profesor de glaciologie la Universitatea Milano-Bicocca, mentionand totodata absenta zapezii din timpul iernii si inceputul deosebit de fierbinte al verii din acest an.
"Nimeni nu ar fi putut sa se astepte ca un ghetar precum cel de pe Marmolada sa reactioneze in acest fel. Este un fel de fosila climatologica, iar ghetarii precum cel de pe Marmolada sunt considerati 'placizi', ne asteptam ca ei doar sa se retraga", a adaugat cercetatorul italian, citat de Agerpres.
Temperaturile de pe varful Marmolada, situate de obicei in jurul punctului de inghet pe timpul verii, au ajuns sambata la valoarea de 10 grade Celsius, a anuntat weekendul trecut Luca Zaia, guvernatorul provinciei Veneto.
O uriasa masa de gheata s-a prabusit in apropiere de Punta Rocca, pe o ruta folosita de obicei de pasionatii de drumetii montane pentru a ajunge in varful piscului Marmolada, au dezvaluit membrii unei echipe de salvamontisti din Muntii Alpi.
"Ghetarii de mare altitudine, precum Marmolada, sunt adeseori abrupti si se bazeaza pe temperaturi scazute, sub pragul de zero grade Celsius, pentru a ramane stabili", a declarat Poul Christoffersen, profesor de glaciologie la Universitatea Cambridge din Marea Britanie.
"Insa schimbarile climatice inseamna tot mai multa apa provenita din topirea ghetii, care elibereaza o caldura ce incalzeste gheata (formata daca apa ingheata din nou) sau chiar mai rau decat asta: ridica ghetarul de pe roca aflata la baza lui si provoaca o prabusire brusca si de neoprit", a adaugat el.
Profesorul Baccolo spune ca pasionatii de drumetii care se indreapta spre regiunile montane pentru a scapa de caldura verii ar trebui sa fie atenti in legatura cu zonele spre care se aventureaza.
"Ii invit pe cei care merg spre regiuni montane inalte in aceasta vara sa dea dovada de mai multa precautie. Problema este ca s-ar putea sa nu mai fie suficient sa 'citesti' semnele unui ghetar asa cum puteau fi ele interpretate pana acum", a adaugat cercetatorul italian.