Grecia de teme de un val de refugiati din cauza cutremurelor care au devastat sud-estul Turciei si nordul Siriei, asa ca si-a intarit controalele la granita, scrie The Guardian. Sute de politisti de frontiera au fost trimisi sa patruleze in weekend la granita terestra greco-turca din regiunea Evros, scrie digi24.ro.
"Deplasarea in masa a milioane de oameni nu este o solutie", a declarat ministrul grec al migratiei, Notis Mitarakis, care a spus ca este necesar sa fie trimise la timp de ajutoare de urgenta in Turcia si Siria.
Este de asteptat ca o parte dintre persoanele ramase fara adapost in urma cutremurelor din 6 februarie sa inceapa sa se indrepte spre Europa in primavara, daca ajutorul umanitar nu va veni la timp.
Patrulele grecilor au fost intarite, dupa ce, in contextul discutiilor despre Schengen, Notis Mitarakis ceruse oricum o protectie sporita a frontierelor continentului printr-o infrastructura de supraveghere consolidata si garduri suplimentare.
La o conferinta europeana privind gestionarea frontierelor, care a avut loc vineri in Grecia, el a promis ca va continua actiunea de extindere a unui zid controversat de-a lungul frontierei terestre, indiferent daca va fi sau nu finantat de UE.
Gardul de 35 de kilometri lungime si 5 metri inaltime ar urma sa fie dublat pana la sfarsitul anului.
Guvernul de centru-dreapta de la Atena a anuntat ca va achizitiona zeci de noi nave pentru paza de coasta ca sa patruleze insulele din Marea Egee. Un numar tot mai mare de refugiati isi risca viata ocolind insulele grecesti pentru a ajunge in ambarcatiuni supraaglomerate din Turcia spre Italia.
Ultima tragedie s-a produs duminica, atunci cand zeci de refugiati, printre care si un nou-nascut, au fost gasiti morti dupa ce ambarcatiunea lor a esuat. Bruxelles-ul a alocat Greciei mai multe fonduri pentru gestionarea migratiei decat oricarui alt stat membru al UE.
Centrele de azil, extrem de costisitoare, au inlocuit taberele de refugiati din Samos, Leros si Kos, iar in acest an este asteptata deschiderea unor centre similare pentru solicitantii de azil in Lesbos si Chios. Apelurile pentru masuri mai dure anti-migratie au crescut de la criza din 2015, cand aproape 1 milion de sirieni care fugeau de razboiul civil au cerut azil in Europa. Ministrii reprezentand 15 state membre care au participat la conferinta de saptamana trecuta de la Atena au solicitat nu numai incheierea de acorduri cu tari terte pentru a accepta refugiati, ci si un sprijin financiar suplimentar "pentru toate tipurile de infrastructura de protectie a frontierelor".
Toate aceste discutii au loc in contextul in care in special Olanda si Austria au reclamat ca spatiul Schengen nu functioneaza si nu este suficient protejat, motiv pentru care s-au opus, in decembrie, intrarii Romaniei si Bulgariei in spatiul de libera circulatie, acceptand, in schimb, Croatia. "In acest moment este crucial pentru Europa sa decida ce tip de politica de migratie dorim si, mai exact, ce tip de gestionare a frontierelor dorim", le-a spus Mitarakis omologilor sai.
"In mod clar, trebuie sa oferim azil persoanelor care au nevoie de protectie, dar intr-un mod ordonat... Astazi, din pacate, in loc sa fim proactivi in gestionarea azilului, avem de-a face cu traficantii de persoane care vand locuri catre societatile noastre - si nu celor care ar avea cea mai mare nevoie, ci celor care platesc", a aratat ministrul elen al migratiei.