Greseala fatala din Turcia. De ce s-au prabusit cladirile atat de usor la cutremur?

Cel putin 113 mandate de arestare au fost emise de autoritatile turce, in legatura cu modul in care au fost construite cladirile prabusite la cutremur si pentru nerespectarea standardelor de constructie, mai ales intr-o zona despre care se stie ca are un risc seismic ridicat.

Mai bine de 50.000 de cladiri care s-au prabusit sau au fost grav avariate in intreaga regiune afectata de cele doua cutremure de peste 7 grade vor trebui demolate, potrivit ministrului turc al Mediului, Murat Kurum. Bilantul tragic al deceselor a depasit 40.000 de persoane, in Turcia si in Siria.

„Intensitatea maxima a cutremurului a fost mare, dar nu suficienta pentru a pune la pamant cladiri bine construite”, explica profesorul David Alexander, specialist in management si planificare de urgenta la University College London.

Oricat de inspaimantator ar parea, atunci cand vezi blocuri intregi de locuinte puse la pamant in cateva secunde, in Turcia, acest risc era binecunoscut. O vulnerabilitate pe care geologii si arhitectii turci au subliniat-o in mai multe randuri. Era un fapt cunoscut ca in provincia Hatay, in zonele afectate de cutremur, materialele de constructie folosite erau de o calitate inferioara si metodele de constructie lasau de dorit, a spus presedintele Ordinului Arhitectilor din Turcia, Eyup Muhcu, potrivit AP.

„Stocul de cladiri din aceasta zona era slab si nerezistent, in ciuda realitatii cutremurelor”, preciza arhitectul Eyup Muhcu, referindu-se atat la locuintele vechi, cat si la cele noi, ridicate in ultimii ani.

De ce a fost ignorata o asemenea problema de viata si de moarte? Pentru ca rezolvarea ei ar fi fost costisitoare, nepopulara si ar fi pus frana unuia dintre motoarele principale ale dezvoltarii economice turcesti – constructiile, spun expertii citati de AP.

Pe langa furia ca asa ceva s-a putut intampla, e firesc sa apara si frica. Teama ca asa ceva s-ar putea intampla si prin alte parti unde acesti constructori turci au lucrat. Asa ca autoritatile de la Bucuresti vor sa verifice daca firmele care au construit locuintele prabusite la cutremurul din Turcia au proiecte imobiliare si in Romania.

„Am cerut ca pe baza masurilor care au fost luate in Turcia si a companiilor care au fost identificate ca executand lucrari de constructii in zona unde s-a produs cutremurul si deja au fost nominalizate, sa se verifice daca au construit in Romania si, in functie de rezultat, sa identificam masurile care pot fi luate la nivelul fiecarei institutii”, a declarat premierul Nicolae Ciuca.

O precautie necesara, mai ales ca si Romania traieste cu teama unui cutremur major, iar Bucurestiul este una dintre cele mai vulnerabile capitale europene la acest capitol. Intr-adevar, nu e nevoie de incompetenta sau rea-vointa unor constructori din Turcia, care sa se adauge realitatii romanesti ca o multime de imobile din Capitala nu sunt consolidate sau nici macar expertizate antiseism.

Amnistie sau inchis ochii? Remedierea constructiilor ilegale nu s-a prea intamplat

In Turcia, cutremurele le-au invatat pe autoritati ca e nevoie mereu de reguli mai stricte in privinta constructiilor. Reglementarile in acest sens au fost revizuite si inasprite inclusiv dupa precedentul cutremur major, din 1999, care a avut loc in nord-vestul Turciei, in regiunea Izmit, si care s-a simtit pana in Istanbul. Atunci, 17.000 de persoane si-au pierdut viata si aproape o jumatate de milion au ramas fara case. 

Dar, in ciuda reglementarilor mai dure, exceptiile au fost invers proportionale. Amnistie dupa amnistie, cei care nu respectau aceste reguli au primit termene de gratie pentru a repara ce au construit prost sau a intra in legalitate. Cati au facut-o, s-a vazut acum, la cutremur.

Turcia se afla la intersectia mai multor falii seismice si, in ciuda cutremurelor frecvente, in 2018 guvernul turc a dat o noua amnistie prin care proprietarii cladirilor construite dupa 1999 puteau sa isi treaca in legalitate constructiile. 

Decizia nu a fost luata intamplator, caci la scurt timp au avut loc alegerile generale, iar un an mai tarziu, in 2019, alegeri locale. La turci, amnistia pare sa fie un obicei: a fost acordata de mai multe ori, din 1960 incoace.

Potrivit Ministerului Mediului si Urbanizarii, in 2018, mai mult de jumatate din cladirile din Turcia (aproximativ 13 milioane de constructii) au fost ridicate ilegal si foarte putine dintre constructiile vechi au fost consolidate, scrie Financial Times. 

Si orasul Istanbul, care are 16 milioane de locuitori, prezinta riscuri. Primarul Ekrem Imamoglu, ales din partea principalului partid de opozitie, CHP, avertizeaza ca 90.000 de cladiri sunt in pericol sa se prabuseasca complet in cazul unui cutremur puternic. „Trebuie sa actionam rapid”, a spus primarul, intr-un interviu televizat, punctand ca acest numar de cladiri vulnerabile este dublu fata de estimarile lasate de precedenta administratie.

Usurinta cu care s-a trecut in 2018 peste respectarea normelor de siguranta este acum taxata dur de turci. Un video care il arata pe Recep Tayyip Erdogan in campania electorala pentru alegerile locale din 2019 laudand noile cladiri care au fost construite in Kahramanmaras, facute una cu pamantul in urma cutremurului de saptamana trecuta, a devenit viral.       

„Am rezolvat problema a 144.156 de cetateni din Maras cu amnistia zonala”, spunea in 2019 Erdogan, referindu-se la amnistia in constructii care le-a permis dezvoltatorilor sa ignore regulile de siguranta, create special pentru a face cladirile mai rezistente la cutremure.

Se estimeaza ca peste 7,8 milioane de locuinte si spatii de lucru au fost construite sub protectia amnistiei, iar potrivit legii, rezistenta cladirii la cutremur cade in responsabilitatea proprietarului acesteia.

Opozitia il ataca acum politic pe Erdogan pentru amnistie. Si are la indemana si un contraexemplu. In orasul Erzin, situat in nordul provinciei Hatay, niciun om din cei 42.000 de locuitori nu a murit si nicio cladire nu s-a prabusit, ci doar cateva case si minaretele unor moschei au suferit mici avarii. Este singurul oras din zona afectata, care a ramas in picioare.

Toti ochii s-au indreptat catre edilul orasului, Okkes Elmasoglu, ales din partea principalului partid de opozitie, CHP. El le-a spus jurnalistilor turci ca nu a facut „nicio concesie pe aceasta tema” si ca nu a permis nicio constructie ilegala in zona. Mai mult, presa turca mai scrie ca primarul a pus sa fie demolate cladirile care nu respectau normele in constructii, iar regimul de inaltime este de sase etaje – ceea ce este foarte putin pentru Turcia.

Costul cutremurului si cum se ascute lupta politica

Dincolo de tragedia umanitara, lupta politica se va inaspri. Autoritatea responsabila cu dezvoltarea rezidentiala (TOKI) a anuntat ca a inceput deja proiectarea noilor locuinte, iar lucrarile de reconstructie sunt programate sa inceapa la final de februarie sau in martie. Pana la 100.000 de cladiri rezidentiale sunt asteptate sa fie finalizate pana in iunie. Data aleasa nu este intamplatoare, caci Turcia urmeaza sa aiba alegeri prezidentiale in luna mai.

Un raport publicat la sfarsitul saptamanii trecute de catre Confederatia turca a intreprinderilor si afacerilor estimeaza costul pagubelor la cel putin 84,1 miliarde de dolari, cea mai mare parte a acestei sume insemnand reconstruirea a mii de case. Pe de alta parte, Banca Europeana pentru Dezvoltare si Reconstructie (BERD) estimeaza o scadere pana la 1% a PIB-ului Turciei, in acest an. Deja, BERD revizuise in scadere cresterea economica a Turciei, de la 3,5% la 3% – inainte de cutremur.

Economia Turciei trecea si asa printr-o perioada dificila, cu o inflatie extrem de mare si o devalorizare puternica a lirei. Iar efectele cutremurului de acum vor cantari greu la alegerile din luna mai, care vor determina soarta si asa greu incercata a democratiei turcesti.