Greul abia incepe in Franta dupa victoria lui Macron: alegeri legislative, reforme si proteste intr-o tara divizata, sub amenintarea extremei drepte

Presedintele Emmanuel Macron a castigat finala prezidentiala de duminica, dar de azi, el trebuie sa inceapa deja eforturile pentru a unifica o Franta profund divizata si pentru a rezolva problemele sociale si economice structurale care afecteaza natiunea, intr-un moment in care alegatorii nemultumiti par tot mai dispusi sa isi exprime frustrarea instaland la putere un populist extremist. 

In ciuda emotiilor din ultimele saptamani, actualul presedinte a obtinut in cele din urma o victorie relativ lejera, cu 58,54% din voturi, fata de cele 41,46% adunate de Le Pen, potrivit rezultatelor finale date publicitatii de Ministerul de Interne. 

Macron devine astfel primul presedinte francez din ultimele doua decenii care castiga un al doilea mandat, un mandat deosebit de important pentru Europa, care a rasuflat usurata. Dar chiar si asa, victoria sa a fost mai stransa decat in 2017 (cand a avut peste 66% din voturi), iar rezultatul lui Le Pen a fost cel mai bun obtinut vreodata de extrema dreapta.

„Statuia de marmura a lui Macron are picioare de lut, nu a fost niciodata atat de vulnerabila”, a remarcat cotidianul de centru-dreapta Le Fiagro, dupa anuntarea rezultatelor. 

Presedintele va avea un nou mandat complicat, care incepe cu pregatirea alegerilor parlamentare impredictibile din luna iunie. In paralel, el trebuie sa rezolve macar temporar problema cresterii preturilor, sa gestioneze amenintarea invaziei rusesti din Ucraina si sa pregateasca exploziva reforma a pensiilor, scrie Le Monde.

Pana atunci, a fost evident ca rezultatul istoric al extremei drepte a atenuat cumva sarbatoarea de duminica seara a lui Macron. Adresandu-se sustinatorilor sai stransi langa turnul Eiffel, el a promis sa vindece fracturile unei tari puternic divizate.

„De acum inainte, nu sunt candidatul unei tabere, ci presedintele tuturor”, a spus el, admitand ca multi dintre francezi l-au ales nu pentru ideila sale, ci pentru ca au vrut sa o blocheze pe Le Pen. 

Nu doar ca prezenta la urne a fost de doar 72%, cea mai cifra din turul doi al alegerilor prezidentiale din 1969 incoace, dar intr-un semnal frapant al dezamagirii publicului fata de politica, 8,6% dintre cei care au votat au predat un buletin de vot in alb sau si-au anulat votul, au aratat cifrele ministerului de interne.

Analiza votului a aratat si diviziunea electoratului, care ilustreaza si problemele sociale si economice ale tarii in care prosperitatea ajunge doar la o parte din populatie. 

Potrivit unui exit-poll Ipsos pentru France Televisons, Radio France si France 24, Macron a fost mai popular printre francezii cu venituri mari. Astfel, el a fost votat de 65% din francezii care traiesc in gospodarii cu un venit lunar de peste 3.000 de euro. In acest timp, Le Pen a obtinut 56% din voturilor celor din gospodarii cu venit sub 1.250 lunar.

De asemenea, Macron a fost votat de francezii educati. Astfel, potrivit sondajului, l-au votat 74% dintre francezii cu studii superioare, dar numai 33% la suta dintre muncitori. 

Alegeri legislative impredictibile 

Ca un semn al greutatilor care vor urma pentru presedinte, doua sondaje publicate duminica tarziu au aratat ca majoritatea alegatorilor nu doresc neaparat ca Macron, prin partidul sau centrist liberal, sa castige si votul parlamentar din 12-19 iunie, scrie AFP.

In mod traditional, alegatorii francezi au tendinta de a vota in acelasi mod la alegerile prezidentiale si parlamentare, astfel incat presedintele ales si guvernul sau sa nu fie in conflict in timpul mandatului. 

Dar pentru stanga franceza, alegerile parlamentare ofera o oportunitate de revansa. Jean-Luc Melenchon s-a clasat pe locul al treilea in primul tur al alegerilor prezidentiale, iar tabara sa spera sa profite de succesul sau si sa zadarniceasca planurile de reforma ale lui Macron. 

Melenchon si-a anuntat dorinta de a ajunge prim-ministru, dar in acest scop va avea nevoie de sprijinul tuturor partidelor de stanga, iar acest lucru nu este inca sigur.

Atentia va fi indreptata de asemenea spre Adunarea Nationala (RN), partidul lui Le Pen, care la randul lui va trebui sa decida daca concureaza sau coopereaza la legislative cu celalalt extremist, Eric Zemmour, care a obtinut 7% din voturi in primul tur al alegerilor prezidentiale.

Extrema dreapta obtine de obicei rezultate slabe in alegerile parlamentare, deoarece principalele partide tind sa se uneasca pentru a-i bloca accesul la putere. In 2017, RN a obtinut spre exemplu doar opt locuri din 577, desi Le Pen adunase 33% din voturi la alegerile prezidentiale din acelasi an. 

Facand aluzie la o potentiala alianta care ar putea intari si mai mult dreapta dura, Zemmour a facut apel la formarea unui „bloc patriotic”, care sa ii uneasca pe sustinatorii sai si pe cei ai lui Le Pen. 

„Trebuie sa uitam certurile si sa ne unim fortele. Este posibil, este esential, este datoria noastra. Haideti sa construim prima coalitie a dreptei si a patriotilor cat mai curand posibil”, a declarat Zemmour duminica seara. Nu va fi simplu, tinand cont de faptul ca partidul lui Zemmour a primit o serie de transfugi din gruparea lui Le Pen, printre altele.

Macron are la randul sau misiunea de a-si uni partidul si, eventual, de a cauta ajutor spre centru-dreapta sau centru-stanga, pentru a-si consolida majoritatea. Acest lucru ar putea fi facut prin includerea in guvern a unor politicieni conservatori socialisti sau ecologisti. 

Constituirea unui nou guvern este si ea una dintre primele misiuni, iar acest lucru ar putea presupune inclusiv inlocuirea premierului Jean Castex, cu scopul de a oferi un nou avant si o idee de schimbare. 

Pentru moment, scrie Le Monde, posibili inlocuitori vehiculati sunt ministrul Agriculturii, Julien Denormandie, si ministrul Muncii, Elisabeth Borne. Ambii au avantajul de a fi „tehnocrati, care cunosc bine aparatul de stat”, potrivit unei surse din cadrul executivului.

Reforme si proteste 

Cateva sute de protestatari din grupuri ale stangii radicale au iesit in strada in unele orase franceze duminica tarziu, in semn de protest fata de rezultatul alegerilor. Politia a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa aceste manifestatii din Paris si din orasul Rennes, din vestul tarii.

Este un posibil semn al framantarilor sociale ce ar putea urma. 

Dupa doi ani de politici COVID, pe fondul unei inflatii ridicate si al razboiului din Ucraina, este putin probabil ca Macron sa se bucure de o perioada de miere, asa cum s-a intamplat in 2017. De fapt, in tara s-au lansat deja apeluri pentru inceperea celui „de-al treilea tur social” al alegerilor prezidentiale – unul care se desfasoara in strada, sub forma de proteste. 

„Va fi o calatorie zbuciumata”, a admis pentru Politico un oficial de rang inalt din cadrul partidului lui Macron, La Republique en Marche, inca dinainte de votul de duminica. „Nu cred ca va exista o miscare de protest de amploare, dar cred ca vom vedea o serie de proteste in diferite parti ale tarii, unele precum Vestele Galbene”, a adaugat acesta.

Vor exista numeroase oportunitati de protest. Presedintele a fost ales cu promisiunea sa exploziva de a reforma sistemul de pensii si de a impinge varsta de pensionare de la 62 la 64 sau 65 de ani. Nici Melenchon, nici Le Pen nu sunt de acord cu aceasta prevedere, iar sindicatele vor fi pregatite sa paralizeze tara.

De asemenea, seful statului doreste sa introduca mai multa autonomie in scolile franceze, un plan care sse loveste de opozitia puternicelor sindicate ale profesorilor din Franta. 

Primul mandat al lui Macron nu a fost deloc usor, fiind afectat de pandemia COVID-19 si de protestele „vestelor galbene”, declansate dupa majorarea preturilor la carburanti. De data aceasta, Macron a sugerat ca a invatat din greseli si a promis „o noua metoda” menita sa construiasca un consens pentru promovarea reformelor. 

Ramane de vazut cum va reusi presedintele sa construiasca o Franta acologica, asa cum a promis, fara ca cetatenii sa suporte costurile mari ale acestei reforme.

Avand in vedere ca inflatia si preturile la energie au crescut semnificativ, multi observatori considera ca tara este pregatita pentru o reactie violenta. 

O posibila solutie pentru aceasta problema sta in adoptarea unui pachet pentru sustinerea puterii de cumparare. 

Legea, care ar trebui votata inca din aceasta vara, include o majorare a pensiilor, o reevaluare a beneficiilor sociale si a salariilor functionarilor publici, dar si un bonus neimpozabil, care ar trebui sa ii incurajeze pe angajatori sa al acorde. 

De asemenea, guvernul ar trebui sa extinda masurile de plafonare a preturilor la energie.

Ce urmeaza pentru extrema-dreapta? 

In ciuda infrangerii suferite, peste 12 milioane de francezi au votat-o in cele din urma pe Le Pen, cu aproximativ cinci milioane mai multti decat in 2017 – o crestere care sugereaza ca strategia sa de a-si deradicaliza partidul si de a se apropia de mainstreamul politic a avut parte de un succes partial. 

Le Pen a obtinut cele mai multe voturi in 30 de departamente franceze (din 101). In 2017, ea a fost in frunte in doar doua departamente. Ea a castigat voturi in special in nord si sud, in zonele rurale si in orasele mici, in vreme ce Macron s-a impus in vest si in marile orase in general.

Rezultatul reprezinta, de asemenea, un avertisment pentru UE si NATO. In plin razboi al Rusiei impotriva Ucrainei, cu imagini ale oraselor bombardate zilnic, o mare parte din electoratul francez a votat o candidata care sustine o alianta cu Moscova si declara ca, daca va fi aleasa, va scoate Franta din comandamentul integrat al NATO. 

In acelasi timp, intr-una dintre tarile fondatoare ale UE, milioane de oameni au votat pentru o candidata a carei platforma sustine dezmembrarea UE din interior, prin suspendarea regulilor de baza ale blocului comunitar. 

„Acest rezultat este (semnul) unei mari neincrederi fata de liderii nostri si fata de liderii europeni, un mesaj pe care acestia nu il pot ignora”, a avertizat Le Pen in fatasustinatorilor, in discursul sau de infrangere.

Rezultatul ei va fi vazut ca un avertisment la Bruxelles, care este inca zdruncinat de Brexit si blocat in conflicte judiciare cu Polonia si Ungaria, in legatura cu derapajele lor democratice. 

Le Pen se afla la a treia campanie prezidentiala, dar nu a exclus inca una si nu este nici pe departe terminata din punct de vedere politic. In discursul sau, sefa RN a avut un ton combativ si a lasat sa se inteleaga ca isi va conduce partidul la alegerile din iunie. 

Si chiar daca Le Pen nu va mai fi implicata intr-o noua lupta prezidentiala peste cinci ani, un alt politician ar putea cauta sa beneficieze de increderea celor peste 40% dintre alegatorii francezi care acum au votat-o pe candidata extremei-drepte.