Un strat de gheata cu o grosime de peste 1,5 km s-a topit in Groenlanda in urma cu 416.000 de ani, in timpul unei perioade de incalzire naturala moderata a climei, ceea ce indica faptul ca aceasta este mai vulnerabila decat se asteapta la schimbarile climatice actuale, potrivit unui studiu publicat joi, citat de AFP, anunta hotnews.ro.
Topirea acestei calote de gheata a dus la o crestere semnificativa a nivelului apei, care ameninta acum regiunile de coasta.
Aceasta descoperire stiintifica infirma credinta incetatenita conform careia cea mai mare insula din lume era o fortareata de gheata care a rezistat timp de 2,5 milioane de ani.
„Daca vrem sa intelegem viitorul, trebuie sa intelegem trecutul”, a declarat pentru AFP Paul Bierman, profesor la Universitatea din Vermont (nord-estul Statelor Unite), care a co-dirijat studiul publicat in revista Science.
Studiul se bazeaza pe examinarea unei carote de gheata extrasa la 1.390 de metri de la suprafata in nordul Groenlandei de catre o echipa de cercetatori de la Camp Century, o baza militara americana secreta in anii 1960.
Acest esantion, lung de peste 3 metri si continand pamant si pietre, fusese uitat intr-un congelator si a fost redescoperit in 2017.
Cercetatorii au fost surprinsi sa descopere ca, pe langa sedimente, continea resturi de frunze si muschi, o dovada irefutabila ca solul a fost candva liber de gheata.
Groenlanda verde
Desi oamenii de stiinta au fost privati de acest esantion pretios pentru o lunga perioada de timp, aceasta omisiune a fost intr-un fel „providentiala”, deoarece metodele de datare a sedimentelor utile in acest caz au fost dezvoltate doar recent, explica profesorul Bierman.
Una dintre acestea, datarea prin luminescenta, permite acum oamenilor de stiinta sa dateze ultima expunere la soare a mineralelor ingropate.
Un studiu al carotei de gheata recuperate a aratat ca unele sedimente antice au fost candva expuse la lumina - ceea ce implica faptul ca gheata care le acopera astazi nu a fost acolo la inceput.
„Mai mult, pentru a avea plante, ai nevoie de lumina”, subliniaza Tammy Rittenour, de la Universitatea de Stat din Utah, care a participat si ea la studiu, in legatura cu descoperirea de reziduuri de frunze si muschi.
Tehnica de datare prin luminescenta a facut posibila datarea sfarsitului perioadei fara gheata, in timp ce un alt procedeu, care a evaluat izotopii de cuart, a putut determina inceputul acesteia.
Aceste tehnici au permis sa se stabileasca faptul ca sedimentele au fost expuse la lumina timp de mai putin de 14.000 de ani si, prin urmare, ca Groenlanda a fost libera de gheata in aceasta perioada.
Regiunile de coasta sunt amenintate
Esantionul prelevat la Camp Century a fost luat la putin sub 1.300 de kilometri de Polul Nord, iar studiul arata ca intreaga regiune ar fi fost acoperita de vegetatie.
Aceasta a avut loc in timpul unei perioade de incalzire naturala, cunoscuta sub numele de perioada interglaciara, cand temperaturile erau similare cu cele de astazi si intre +1°C si +1,5°C mai mari decat in epoca preindustriala.
Modelele dezvoltate de cercetatori au aratat ca cresterea nivelului marii cauzata la acea vreme de topirea acestei calote de gheata ar fi fost cuprinsa intre 1,5 si 6 metri.
Aceste estimari sugereaza ca toate regiunile de coasta ale lumii, in care sunt concentrate astazi multe centre mari de populatie, risca astfel sa fie scufundate in secolele urmatoare.
Joseph MacGregor, un specialist in clima de la NASA care nu a fost implicat in studiu, noteaza ca perioada interglaciara care a dus la aceasta topire necunoscuta pana acum a durat zeci de mii de ani.