Mirosul de aer proaspat a devenit o raritate pentru multi rusi, in special cei care traiesc in suburbiile marilor orase. Muntii de gunoaie intretin un miros insuportabil in aceste zone. Cine sta in apropierea gropii de gunoi Aleksinski simte duhoarea din plin de fiecare data cand iese din casa ori deschide geamul. Punctul de colectare a deseurilor s-a tot marit si degaja gaze toxice. Iulia Fedoseieva se teme pentru sanatatea copiilor ei, asa ca s-a mutat, dar continua sa lupte alaturi de fostii vecini impotriva invaziei gunoaielor. Urmariti un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 si Deutsche Welle. Emisiunea e difuzata vinerea la ora 23:30 si in reluare sambata de la ora 19:30.
„Fumul de la depozitul de deseuri incepe sa miroasa groaznic. Te ustura ochii, te doare in gat, ti se face rau”, povesteste Iulia Fedoseieva.
„E ca si cum cineva iti toarna apa pe gat. Imi vine sa tusesc, abia mai respir”, completeaza mama sa, Valentina Agapova.
„Ni se spune ca totul este in regula. Dar serviciile de urgenta au inregistrat o valoare a gazelor degajate de 25 de ori peste limita”, spune Aleksei Kotov, activist.
„Totul este din cauza gunoiului de aici”, este convingerea Iuliei Fedoseieva.
Prin „aici”, Iulia Fedoseieva intelege cam 500 de metri de casa in care s-a nascut. Depozitul de deseuri Aleksinski de langa localitatea Siapovo este una dintre zecile de gropi de gunoi din jurul Moscovei. Are o suprafata de 32 de hectare, echivalentul a 45 de terenuri de fotbal.
„Problemele de sanatate ale copiilor au disparut dupa ce ne-am mutat”
Cu doar cativa ani in urma, groapa era adanca de 30 de metri, spun locuitorii din zona. Acum, este un deal cu o inaltime de aproximativ 20 de metri. Si continua sa creasca - la fel ca si problemele de sanatate ale populatiei.
Iulia Fedoseieva povesteste ca erau zile in care mirosea atat de urat afara, incat nu putea nici macar sa deschida ferestrele apartamentului. Copiii sai, Ilia, de 8 ani, si Iaroslava, de 7 ani, au inceput sa se simta rau din ce in ce mai des. La un moment dat, Iulia nu a mai suportat situatia. S-a mutat din satul natal la sapte kilometri distanta, in orasul Klin.
„Cei mici au avut intotdeauna mici probleme de sanatate. Intr-o zi, medicul pediatru mi-a spus ca plamanii lor au un murmur. N-am stat pe ganduri - am si inceput sa caut un apartament in Klin. La o vreme dupa mutare am mers din nou la medic si surpriza: zgomotele pe care le auzea in plamanii lor disparusera! Daca ma intrebati cum, va spun: Foarte simplu, am plecat de langa groapa de gunoi”, spune, convinsa, Iulia Fedoseieva.
Mai putin de 4 la suta din deseurile Rusiei sunt procesate. Restul ajunge in gropile de gunoi
Cazul familiei Fedoseiev nu este unul izolat. Eliminarea deseurilor este una dintre cele mai presante probleme ale Rusiei. Statisticile Greenpeace arata ca mai putin de 4% din deseuri sunt procesate si doar 2% ajung in uzinele de incinerare. Restul sfarseste in gropile de gunoi.
In mod ironic, tara cu cea mai mare suprafata din lume nu poate gasi suficient spatiu pentru cele 70 de milioane de tone de deseuri produse anual de populatia sa.
Gropile de gunoi ale Moscovei, in special, sunt adevarate bombe cu ceas. Multe nu indeplinesc standardele de siguranta, contamineaza solul, apele subterane si aerul.
Activistii lupta fara succes pentru un aer mai curat
Locuitorii, cum sunt cei din Arhanghelsk, au tot protestat de-a lungul vremii. Dar rareori cu efect.
Iulia Fedoseieva s-a alaturat initiativei pentru aer curat in regiunea sa natala. Ea si colegii ei activisti au strans bani si au cumparat un aparat care masoara radioactivitatea, clorul, hidrogenul sulfurat, amoniacul si alte substante poluante.
„Folosim aceste date pentru a compila ceea ce numim o harta a aerului poluat pentru intreaga zona si apoi decidem daca putem iesi sau nu afara cu copiii”, explica activistul Aleksei Kotov.
Rezultatele sunt alarmante. Activistii le transmit periodic Agentiei de mediu. In 2017, serviciile de urgenta au fost obligate sa intervina in cele din urma, iar masuratorile lor aratau ca nivelul de hidrogen sulfurat e de 25 de ori mai mare decat norma admisa. Activistii au depus o plangere in instanta, dar fara succes.
Jurnalistii Deutsche Welle a contactat administratorii depozitelor de deseuri si primaria orasului Klin pentru a obtine o reactie. Nu au primit raspuns.
Muntele de gunoi continua sa creasca
Iulia Fedoseieva se vede nevoita sa verifice nivelul de poluare de fiecare data cand iese cu copiii afara.
„Am analizat aerul astazi. In acest moment, totul pare in regula, asa ca putem merge sa o vizitam pe bunica din Siapovo”, arata femeia.
Mama Iuliei Fedoseieva, in varsta de 67 de ani, Valentina Agapova, locuieste inca in satul lor natal.
Nepotilor le place sa vina in vizita, chiar daca nu stau mult. Casa bunicii e periculos de aproape de groapa de gunoi, dar femeia nu are de gand sa se mute.
„Unde sa ma duc? Cui as putea sa vand casa avand in vedere conditiile de aici? Nu e cel mai atragator loc. Si cum as putea trai in oras? Primesc o pensie de aproximativ 190 de euro. 130 de euro e doar chiria pentru un apartament cu o camera”, explica Valentina Agapova.
Au iesit la plimbare cu bunica pentru cateva ore. Iulia Fedoseieva le arata copiilor vechea lor casa, inainte ca vantul sa se inteteasca, iar mirosul sa devina din nou insuportabil. Toate eforturile ei de a aduce o schimbare au esuat.
„Nu stiu cat timp putem continua sa luptam impotriva sistemului. Suntem prea putini si incepem sa ne simtim neajutorati si disperati”, spune Iulia Fedoseieva.
Muntele de gunoi continua sa creasca. Si chiar exista planuri de extindere a depozitului de deseuri Aleksinski.
Sursa: Digi24.ro