Iarna trecuta, europenii au avut de-a face cu facturi exorbitante la energie in timp ce statele UE se lepadau rapid de gazul rusesc. Anul acesta, Europa parea sa fie mult mai bine pregatita, dar un al doilea razboi care abia ce s-a declansat ameninta acum sa dea peste cap pietele europene de energie, scrie Politico, potrivit digi24.ro.
Conflictul dintre Israel si Hamas ameninta sa perturbe relatiile Europei cu Orientul Mijlociu sau chiar sa atraga Iranul intr-o confruntare directa cu Israelul si partenerii sai din Occident. Cu toate ca pietele sunt relativ calme deocamdata, oricare dintre aceste scenarii ar putea provoca haos.
In orice situatie, Europa este „echipata sa faca fata restrangerii pietei globale a petrolului si motorinei”, a transmis comisarul european pentru energie, Kadri Simson, intr-un interviu pentru Politico.
Oficialii UE si-au invatat lectiile dupa razboiul pornit de Rusia in Ucraina si lucreaza pentru a construi „o mai buna intelegere a tuturor vulnerabilitatilor noastre pentru a le putea rezolva si a felului in care ne putem pregati pentru orice incidente sau urgente”.
Oficialii europeni au avut o serie de intalniri cu marii producatori de petrol in ultimele saptamani, atat cu prieteni mai vechi precum Norvegia, cat si parteneri noi ca Algeria si Nigeria, pentru a incerca sa previna orice probleme ce ar putea sa apara, a dezvaluit Simson.
„Dupa izbucnirea crizei din Gaza, avem de-a face cu doua conflicte in vecinatatea Europei. Mediterana de Est este un teatru important pentru securitatea energetica europeana, intrucat tranzitia energetica a Europei este inca prinsa in incertitudinile geopolitice”, a spus Simson, care a pus lipsa tulburarii pietelor de energie pe seama „pregatirii si a gestionarii crizei pe care UE le-a implementat pentru a raspunde la sabotajul energetic al Rusiei.”
Amenintarea cea mai mare in Orientul Mijlociu o reprezinta Iranul
In recentele lupte din Israel, pietele au evitat pana acum o repetare a situatiei din 1973, atunci cand Razboiul de Iom Kippur a dus la impunerea unui embargo asupra exporturilor de petrol ale marilor producatori din regiunea araba catre aliatii Israelului.
Relatiile dintre Israel si tarile din Golful Persic s-au imbunatatit semnificativ in ultimii 50 de ani: Emiratele Arabe Unite si Bahrain au recunoscut suveranitatea Israelului prin Acordurile Abraham semnate in 2020, iar Arabia Saudita poarta negocieri pentru a le urma exemplul.
Riscul extinderii conflictului vine mai degraba din partea Iranului, potrivit analistului Viktor Katona de la Kpler. In cel mai rau caz, Iranul ar putea sa intrerupa transporturile pe mare prin Stramtoarea Hormuz din tarile arabe din Golf.
„Daca Israelul incepe sa bombardeze teritoriul iranian si Iranul este nevoit sa exporte mai putin, atunci China nu va avea destul titei si va trebui sa cumpere din alta parte”, ceea ce va duce la cresteri mari ale preturilor, potrivit lui Katona. „Este o intreaga spirala care se declanseaza imediat.”
Cu toate ca Israelul produce o cantitate relativ mic de gaze naturale – in jur de 21 de miliarde de metri cubi anul trecut, in comparatie cu 618 miliarde produse de Rusia – este un exportator esential pentru Egipt, iar conflictul cu gruparea Hamas a dus la si mai multe pene de curent pentru tara vecina.
„Daca lucrurile raman cum sunt, nu este nicio problema, dar daca va exista un razboi in care este inclus si Iranul si ei blocheaza comertul prin stramtoarea Hormuz, atunci preturile vor creste cu siguranta”, a spus un diplomat european care cunoaste situatia discutiilor privind strategia energetica interna.
Iarna nu-i ca... alte ierni
Datorita reducerii consumului de gaze naturale in Europa – o reducere colectiva de pana la 20% iarna trecuta fata de media ultimilor cinci ani – pretul gazelor naturale nu a cunoscut o crestere prea mare de cand a izbucnit razboiul din Fasia Gaza. Dar, cu toate ca rezerva de gaze a Uniunii Europene este plina in proportie de aproape 99%, preturile au ramas destul de ridicate fata de alte regiuni.
„Suntem intr-o situatie mult mai buna decat in 2022”, a spus Georg Zachmann, cercetator al centrului Bruegel. „Avem mai multe pompe de caldura, centralele electrice pe care nu le aveam disponibile anul trecut sunt din nou in functiune si am construit mai multe terminale pentru gazele naturale lichefiate.”
Zachmann a avertizat insa ca daca statele membre nu se vor mai concentra pe reducerea cererii si vor incerca sa isi sustina industriile prin oferirea de subventii, acest lucru ar putea da nastere unei curse in care se vor risipi multe resurse, ceea ce „este practic in detrimentul tuturor”.
In acelasi timp, iarna in Europa nu mai este ce a fost candva. In ultimele patru luni, s-au inregistrat noi recorduri de temperatura, potrivit unui raport de monitorizare prin satelit al programului UE Copernicus publicat saptamana aceasta. Asta dupa ce iarna trecuta a fost a doua cea mai calda inregistrata vreodata in Europa.
Cu toate ca este o veste buna pe termen scurt pentru proviziile de combustibil ale Europei, este cel mai probabil o veste foarte proasta din aproape orice alt punct de vedere pe termen (nu chiar atat de) lung.