Se implineste un an de cand lumea afla despre o boala noua, aparuta in China, o boala a carei cauza specialistii nu o stiau, dar care s-a dovedit a fi provocarea omenirii in 2020. In urma cu exact un an, la 31 decembrie 2019, China recunostea oficial existenta unei noi boli, provocate de un coronavirus.
Primele cazuri fusesera raportate inca de la sfarsitul lunii noiembrie, iar locul de pornire a maladiei care s-a transformat in pandemie este considerat a fi piata de peste din orasul Wuhan.
De la aparitia sa si pana acum, SARS-CoV-2 a infectat 83 de milioane de oameni, in intreaga lume, si a provocat moartea a peste 1,8 milioane. In Romania sunt 627.941 de infectari si 15.596 de persoane decedate din cauza COVID-19.
Anul 2020 a fost marcat de COVID-19, dar nici 2021 nu se anunta diferit.
Iata cum a evoluat pandemia de COVID-19, de la aparitia primului caz si pana azi, cand avem vaccin si primele cadre medicale imunizate.
31 decembrie 2019. Lumea afla primele informatii despre o noua boala, aparuta in China, in regiunea Wuhan. O pneumonie virala, a carei cauza nu este cunoscuta.
In ianuarie, Organizatia Mondiala a Sanatatii anunta ca boala este provocata de un nou tip de coronavirus. In China este raportat primul deces. Desi tara intra in carantina, in scurt timp Statele Unite, Thailanda, Japonia si Emiratele Arabe raporteaza primele imbolnaviri. Apar primele cazuri si in Europa: 3 francezi care vizitasera regiunea Wuhan se intorc acasa infectati.
La inceputul lui februarie apar kiturile de testare PCR. Epidemia parea relativ controlabila, 99% dintre cazuri erau in China, in lume aparusera doar 176 de imbolnaviri. Boala primeste un nume: COVID-19, iar Organizatia Mondiala a Sanatatii vorbeste despre posibili pacienti asimptomatici, deci risc ridicat ca virusul sa circule fara ca macar sa stim. Expertii avertizeaza ca lumea nu este pregatita sa blocheze coronavirusul in China. Si chiar asa a fost: la finalul lunii, apare primul bolnav si in Romania.
Tedros Ghebreyesus, directorul OMS: „COVID-19 poate fi caracterizat ca o pademie”. Anuntul raspandirii SARS-COV-2 la nivel mondial venea la inceputul lunii martie. Organizatia Mondiala a Sanatatii solicita tarilor sa ia masuri urgente: testare, diagnosticare si izolarea bolnavilor. Curand, insa, Europa devine epicentrul pandemiei, cu mai multe cazuri si decese decat in restul lumii, exceptand China. Romania intra in stare de urgenta si in lockdown.
Luna aprilie aduce cifre sumbre: peste 1 milion de imbolnviri in lume. Expertii recomanda purtarea mastii in comunitate, iar 130 de cercetatori se angajeaza sa lucreze pentru urgentarea gasirii unui vaccin.
In mai, omenirea face cunostinta cu noile masuri de protectie valabile pentru intrunirile publice, la scoala sau la locul de munca. Vestile rele nu se opresc, specialistii anunta o complicatie a bolii la copii, adica la pacientii care pana atunci pareau mai putin vulnerabili in fata noului coronavirus.
In iunie, cand parea ca macar stim cum se trateaza COVID-19, unul dintre tratamente este oprit de la administrare. Se dovedeste ca nu reduce mortalitatea.
Luna iulie, odata cu inmultirea cazurilor de imbolnavire, transforma pandemia in urgenta de sanatate publica la nivel mondial.
Mijlocul verii aduce noi recomandari pentru purtarea mastii de protectie, inclusiv de catre copii.
In septembrie apar testele rapide, iar Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda folosirea lor in zone in care transmiterea virusului este extinsa.
Nesperat de repede, in noiembrie, apar primele discutii concrete despre vaccinul anti COVID.
O luna mai tarziu, mai multe companii farmaceutice anunta ca au produs serul de imunizare si ca vaccinul are o eficacitate de aproximativ 95%.
In decembrie, toate anunturile devin realitate. Agentia Europeana a Medicamentului aproba primul vaccin, cel produs de Pfizer si BioNTech. Primele doze ajung in Romania si incepe imunizarea cadrelor medicale.


