Rover-ul lunar al Indiei a facut primii sai „pasi” pe suprafata selenara, la o zi de cand tara a facut istorie devenind prima care reuseste sa aduca o sonda spatiala la polul sud al Lunii, relateaza BBC. Roverul lui Chandrayaan-3 a coborat pentru prima oara pe suprafata astrului iar „India s-a plimbat pe Luna”, a transmis ISRO, agentia spatiala indiana, potrivit digi24.ro.
Lander-ul Vikram a coborat cu succes pe suprafata lunara, asa cum fusese planificat, miercuri. Prin acest succes, India se alatura unui club mic de tari care au reusit sa aduca un aparat spatial pe luna – dupa SUA, fosta Uniune Sovietica si China.
Rover-ul Pragyaan (denumit dupa cuvantul din sanscrita pentru „intelepciune” – n. red.) a fost adus pe Luna in interiorul lander-ului Vikram.
Dupa ce praful ridicat de aselenizare a coborat, Vikram si-a deschis usile si a desfasurat rampa necesara pentru ca Pragyaan sa ajunga pentru prima oara pe suprafata Lunii.
Rover-ul se va plimba printre roci si cratere si va cauta sa obtina informatii si imagini cruciale care sa fie trimise inapoi pe Pamant pentru analize. Pragyaan ete dotat cu doua instrumente stiintifice cu care va incerca sa afle ce minerale sunt prezente pe suprafata lunii si sa studieze compozitia chimica a solului lunar.
Pragyaan va comunica doar prin intermediul lander-ului Vikram, acesta, la randul sau, trimitand informatia spre aparatul de orbitare Chandrayaan-2, aflat inca pe orbita Lunii. De aici, informatia va ajunge inapoi pe Pamant.
ISRO a mai precizat ca rover-ul se va misca cu o viteza de 1 centimetru pe secunda si ca fiecare pas va lasa pe suprafata selenara imprimat logo-ul sau si emblema care sunt gravate pe cele sase roti.
Misiunea indiana are 14 zile la dispozitie
Aselenizarea coincide cu inceputul zilei lunare – o zi pe Luna este echivalenta cu 28 de zile pamantesti – iar asta inseamna ca lander-ul si rover-ul au 14 zile de lumina solara pentru a-si incarca bateriile.
Dupa caderea noptii, ele se vor descarca si nu vor mai putea fi folosite. Nu este inca clar daca ele vor redeveni functionale la inceputul urmatoarei zile.
Aparatul este echipat, de asemenea, cu alte instrumente stiintifice prin care cercetatorii indieni vor sa afle ce se intampla pe suprafata selenara, deasupra si dedesubt.
Se crede ca aceasta zona a Lunii este bogata in minerale, iar scopul principal al misiunii indiene este de a gasi apa in forma solida.
Cercetatorii sunt de parere ca craterele uriase si adanci din regiunea polului sud lunar, aflate permanent in umbra, sunt bogate in apa inghetata – cheia pentru viitoare misiuni cu echipaj uman, pentru o eventuala colonie pe Luna sau pentru combustibilul si resursele necesare unei calatorii spre Marte sau alte destinatii indepartate din Sistemul Solar.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.