Tot mai aproape de Uniunea Europeană și tot mai departe de Rusia. Armenia, țara prinsă zeci de ani între influența Moscovei și visul european, încearcă astăzi să-și rescrie viitorul. După războaie, pierderi teritoriale și un exod care a zguduit întreaga regiune, Erevanul caută un nou drum. Iar alegerile parlamentare din 7 iunie ar putea decide definitiv direcția în care va merge această fostă republică sovietică.
Fost stat sovietic încă din 1920, sub numele de Republica Sovietică Socialistă Armeană, această țară din Munții Caucaz și-a declarat independența în 1991, după destrămarea Uniunii Sovietice.
De atunci, parcursul Armeniei a fost marcat de tranziție politică, reforme economice, dar și de conflicte regionale. În primii ani de independență, Erevanul s-a confruntat cu războiul din Nagorno-Karabah. Luptele acerbe din anii ’90 s-au încheiat cu un armistițiu peste 4 ani.
În ultimii ani, relația cu Azerbaidjanul a rămas tensionată. În 2020 a izbucnit un nou război de proporții, care a durat șase săptămâni. Azerbaidjanul a recucerit atunci o parte semnificativă din teritoriile controlate de forțele separatiste armene.
Apoi blocada coridorului Lachin – singura legătură terestră dintre Armenia și Nagorno-Karabah – începută în decembrie 2022, a slăbit și mai mult poziția armenilor din enclavă. Iar când Azerbaidjanul a lansat ofensiva fulger din septembrie 2023, forțele armene s-au predat în mai puțin de 24 de ore.
Nikol PAȘINIAN, PREMIERUL ARMENIEI: „Am aflat de pe retelele de socializare că autoritatile din Nagorno-Karabah au acceptat propunerea forțelor ruse de menținere a păcii de încetare a focului.”
Rezultatul a fost exodul masiv al populației armene din regiune. Până la sfârșitul lunii septembrie 2023, peste 100 de mii de oameni au fugit spre Armenia.
„-Oamenii pleacă. Sunt dezamăgiți.
-Aveți vreo speranță că vă veți putea întoarce într-o zi?
-Desigur am. Toți aveam această speranță.”
Oamenii refugiați au ajuns în tabere improvizate și au avut nevoie de ajutor umanitar, iar Armenia a cerut sprijinul Uniunii Europene pentru gestionarea crizei. Deși păstrează legături economice și cooperare militară cu Rusia, guvernul Pașinian promovează tot mai mult integrarea europeană. Armenia se consideră parte a familiei europene. În acest context, întâlnirile dintre Pașinian și Vladimir Putin au devenit tot mai tensionate.
Vladimir PUTIN, PREȘEDINTELE FEDERAȚIEI RUSE: „Armenia nu poate face parte și din Uniunea Europeană, și din uniunea vamală cu Rusia. Nu este posibil.”
Nikol PAȘINIAN, PREMIERUL ARMENIEI: „Armenia este o țară democrată. Mulți dintre cetățenii noștri spun că avem prea multă democrație, de exemplu rețelel sociale la noi sunt 100% libere, fără restricții sau excepții.”
Un alt motiv de dispută a fost participarea în politică a figurilor pro-ruse. Putin a insistat ca Armenia să îi permită omului de afaceri armeno-rus Samvel Karapetyan – arestat și deținător de dublă cetățenie – să candideze la alegeri. Pașinian însă a respins ideea.
Nikol PAȘINIAN, PREMIERUL ARMENIEI: „Vreau să vă atrag atenția că la aceste alegeri pot participa doar cetățenii care dețin exclusiv pașaport armenesc. Cu tot respectul, persoanele care au și pașaport rusesc, conform Constituției Republicii Armenia, nu pot fi nici candidați la funcția de deputat, nici candidați la funcția de prim-ministru.”
Pe fondul acestor evoluții, Armenia se pregătește de alegerile parlamentare din 7 iunie 2026 și încearcă să găsească echilibrul între trecutul său sovietic și aspirațiile europene, construind cu dificultate un viitor stabil după decenii de instabilitate geopolitică.