Numeroase mitinguri au avut loc joi pentru a denunta reforma sistemului judiciar in curs de examinare in parlamentul israelian, la o zi dupa respingerea de catre guvern a unui apel prezidential compromis asupra acestui text care divizeaza societatea, comenteaza AFP, scrie hotnews.ro
In absenta unei estimari din partea politiei, presa israeliana a evaluat numarul manifestantilor la "zeci de mii de persoane". Prin amploarea sa, contestarea se impune ca una dintre cele mai importante miscari de mobilizare populara din istoria Israelului, care va aniversa 75 de ani in mai.
Reforma, cu mai multe dispozitii deja adoptate in prima lectura in parlament, "este sfarsitul democratiei", potrivit uneia din pancartele care au putut fi vazute in cursul zilei in centrul Tel Avivului, in timp ce alte manifestatii au fost organizate la Haifa, in nordul Israelului, sau la Ierusalim.
"Ma tem ca acest loc va deveni un stat religios, ca legile evreiesti vor trece in prim-plan si ca libertatea democratica asa cum o stim noi nu va mai exista", a declarat pentru AFP Liat Tzvi, 52 de ani, cercetatoare la Universitatea din Tel Aviv venita sa manifesteze in orasul de la malul marii unde protestatarii au blocat o autostrada urbana importanta.
Un alt miting urias a inceput la orele 19.00 (17.00 GMT) in Piata Habima din centrul orasului, la care au participat lideri ai partidelor de opozitie.
Acestia au declarat, intr-o conferinta de presa comuna, ca accepta propunerea presedintelui israelian Isaac Herzog care a prezentat miercuri un proiect de compromis asupra proiectului de reforma, respins imediat de coalitia la putere.
"Oricine crede ca un razboi civil este imposibil nu are idee cat de aproape suntem de el (...), dar nu voi lasa sa se intample asta", a declarat Herzog miercuri, adaugand ca este convins ca "majoritatea israelienilor doresc un compromis".
"Propunerea presedintelui Herzog nu este perfecta si nu este ceea ce ne-am dorit, dar este un compromis corect care ne permite sa traim impreuna" si "o acceptam", a spus centristul Yair Lapid, liderul opozitiei.
Miscarea de contestare a inceput la inceputul lui ianuarie, dupa prezentarea reformei de catre guvernul format de premierul Benjamin Netanyahu, figura a dreptei israeliene, care a incheiat o alianta cu partidele evreiesti de extrema dreapta si ultra-ortodoxe.
Protestatarii denunta in bloc acest proiect, care intentioneaza sa limiteze prerogativele Curtii Supreme, dar si politica generala a guvernului.
Ei il acuza pe prim-ministru, inculpat pentru coruptie intr-o serie de dosare, ca doreste sa foloseasca legea pentru a casa o eventuala condamnare pronuntata impotriva sa.
Deputatii au adoptat, marti, in prima lectura, unul dintre textele de lege ale reformei inasprind conditiile care permit Curtii Supreme sa invalideze o lege comuna si permitand parlamentului sa protejeze o lege impotriva oricarei anulari.
Alte prevederi criticate, in special privind procedura de numire a judecatorilor, fusesera deja adoptate in februarie in prima lectura.
Dar Benjamin Netanyahu si ministrul sau de justitie, Yariv Levin, considera necesara restabilirea unui raport de forte echilibrat intre parlamentari si Curtea Suprema, despre care prim-ministrul si aliatii sai afirma ca este politizata.
Imediat dupa prezentarea sa, proiectul de consens intocmit de presedintele Herzog a fost respins de catre guvern ca un "compromis unilateral", premierul considerand ca "punctele-cheie" ale propunerii prezidentiale fac doar "sa perpetueze situatia existenta fara a aduce echilibrul necesar intre puteri".
In cursul unei vizite oficiale joi la Berlin, Netanyahu si-a aparat controversata reforma a justitiei in fata "ingrijorarii mari" exprimate cu privire la aceasta chestiune de cancelarul german Olaf Scholz.
"Sunt atent la ceea ce se intampla in tara" si la multiplele manifestatii impotriva proiectului, a dat el asigurari, "dar trebuie sa aducem ceva care sa corespunda mandatului pe care l-am primit (la alegerile din noiembrie, care i-au permis lui Netanyahu sa revina la putere) si vom face acest lucru in mod responsabil".