Cateva mii de persoane au iesit pe strazile din Israel luni seara, in cea de-a saptea luna de proteste, blocand rutele de transport si luptandu-se cu fortele de ordine, dupa ce Knessetul (parlamentul israelian) a adoptat luni, cu 64 de voturi din 120, o lege privind restructurarea puterii judecatoresti prin restrangerea atributiilor Curtii Supreme, scrrie digi24.ro.
Legea face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme, criticate pentru pericolul de a submina democratia si contestate prin manifestatii de strada. Reforma sistemului judiciar promovata insistent de Benjamin Netanyahu si guvernul israelian pe care il conduce, unul dintre cele mai de dreapta din istoria tarii, urmareste sa creasca puterea reprezentantilor alesi asupra celei a magistratilor.
Eforturile de a ajunge la un consens in ultima clipa au esuat si nu au reusit sa tempereze criza in care se afla tara de mai bine de jumatate de an.
Marti dimineata, publicatiile israeliene au avut aceeasi prima pagina: "25/7/2023 O zi neagra pentru democratia israeliana".
Demonstratiile impotriva adoptarii acestei legi au inceput inca de luni dimineata. Politia a indepartat protestatarii care se legasera cu lanturi de stalpi si blocasera drumul din fata Parlamentului, relateaza Reuters si AFP.
Pana seara, mii de persoane au iesit pe strazile din intreaga tara, au blocat autostrazile, au ridicat baricade si s-au confruntat cu politia. Politia israeliana a anuntat ca cel putin 19 persoane au fost arestate luni.
Protestatarii care se indreptau spre Ierusalim au blocat o autostrada din apropierea parlamentului si au fost evacuati de politie, care i-a tarat pe asfalt si a folosit tunuri cu apa, inclusiv unul care a pulverizat o substanta urat mirositoare.
In Tel Aviv, politia calare a incercat sa disperseze o multime pe autostrada principala, unde protestatarii au declansat mici incendii.
In afara orasului, un sofer a intrat intr-un grup restrans care bloca un drum, ranind usor trei persoane, a declarat politia, adaugand ca proprietarul masinii a fost arestat ulterior.
Votul de luni este doar "un prim pas"
Cu toate acestea, guvernul a ramas ferm. Ministrul Justitiei, Yariv Levin, unul dintre arhitectii pachetului legislativ prezentat de Netanyahu ca fiind necesar pentru a crea mai mult echilibru intre ramurile guvernului, a numit votul de luni un "prim pas". Amendamentul votat luni face parte din modificari judiciare mai ample pe care guvernul le-a anuntat in ianuarie, la scurt timp dupa ce a fost investit. Guvernul spune ca sunt necesare aceste modificari pentru a contracara o Curte Suprema despre care spune ca a devenit prea interventionista din punct de vedere politic.
Criticii spun ca modificarile vor deschide usa abuzurilor de putere prin eliminarea controalelor eficiente asupra autoritatii executivului.
Modificarile planificate au provocat luni au starnit ingrijorare in randul aliatilor din strainatate cu privire la starea democratiei Israelului.
La cateva minute dupa votul de luni, cateva organizatii, dar si liderul opozitiei centriste au declarat ca vor contesta legea chiar la Curtea Suprema.
Seful federatiei sindicale Histadrut, dupa ce nu a reusit sa medieze un compromis intre coalitia nationalist-religioasa si partidele de opozitie, a amenintat ca va declansa o greva generala daca guvernul va continua sa adopte masuri „unilaterale”.
Benny Gantz si Yair Lapid, figuri importante ale opozitiei, au promis ca legislatia va fi anulata.
„Acest guvern poate castiga batalia, dar nu si razboiul”, a spus fostul premier al Israelului, Yair Lapid.
Benjamin Netanyahu, dispus sa negocieze urmatoarele reforme
Seara, in timp ce protestele faceau ravagii pe strazile din Israel, premierul Netanyahu - proaspat externat din spital - a aparut la televiziune si a declarat ca va incerca sa reia dialogul cu opozitia, cu scopul de a ajunge la un acord pana la sfarsitul lunii noiembrie. Oficialul a calificat votul luni drept un „pas democratic necesar”.
„Scopul acestui pas este de a restabili un echilibru al puterii (...) si am supus (aceasta masura - n.red.) la vot pentru ca guvernul ales sa poata duce o politica in conformitate cu decizia majoritatii cetatenilor”, a declarat Netanyahu intr-un discurs televizat.
Netanyahu a anuntat luni ca doreste sa negocieze cu opozitia urmatoarea etapa a proiectului de reforma si sa „aiba un dialog”. Dupa vot, ministrul Justitiei, Yariv Levin a declarat ca doreste sa "ajunga la un consens" asupra urmatoarelor etape ale initiativei de reforma, "in interesul natiunii".
Benjamin Netanyahu, in varsta de 73 de ani, a luat parte la vot dupa ce a parasit spitalul unde fusese internat pentru a i se implanta un stimulator cardiac.
Masura votata luni, prima din pachetul de legi vizand reforma justitiei, impiedica Curtea Suprema sa anuleze o decizie guvernamentala daca apreciaza ca nu este „rezonabila”. Masura a fost aprobata in prima lectura la 11 iulie.
In ianuarie, aceasta asa-zisa clauza de „rezonabilitate” l-a obligat pe Netanyahu, in urma interventiei Curtii Supreme, sa il demita pe numarul doi din guvern, Aryeh Deri, care fusese condamnat pentru frauda fiscala.
Reforma preconizata de guvernul lui Netanyahu, care include partide ultraortodoxe si de extrema dreapta, vizeaza, de fapt, cresterea puterii alesilor asupra celei a sistemului judiciar. Criticii sai o vad ca pe o amenintare la adresa democratiei si se tem ca ar putea deschide calea unor excese autoritare.
Presedintele israelian Isaac Herzog a incercat sa poarte negocieri de ultim moment pentru a ajunge la un compromis intre opozitie si guvern, invocand „o urgenta nationala”.
Criza a provocat o divizare profunda in societatea israeliana, liderii protestatarilor spunand ca mii de rezervisti voluntari nu se vor prezenta la datorie daca guvernul continua cu planurile sale, iar fosti ofiteri de rang inalt au avertizat ca pregatirea de razboi a Israelului ar putea fi pusa in pericol.
Reactia SUA dupa adoptarea legii
Dupa adoptarea legii, Casa Alba si-a reiterat apelul catre liderii israelieni de a ajunge la "un consens cat mai larg posibil" prin dialog politic.
Luni, Casa Alba a calificat aprobarea acestei legi drept "regretabila".
„Este regretabil ca votul de astazi a avut loc cu o majoritate atat de redusa”, a declarat purtatoarea de cuvant a Casei Albe, Karine Jean-Pierre.
„Prieten de lunga durata al Israelului, presedintele Biden a spus in mod public si privat ca schimbarile majore intr-o democratie, daca vor sa reziste, necesita un consens cat mai larg posibil”, arata un comunicat al Casei Albe.
Totodata, principalii indici bursieri de la Tel Aviv s-au prabusit cu pana la 2,5% dupa votul din Knesset, iar shekelul a scazut cu 1% in raport cu dolarul.