Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a sustinut joi dimineata o conferinta de presa la Bruxelles alaturi de Roberta Metsola, presedintele Parlamentului European, in care a transmis ca Finlandei si Suediei le revine sarcina de a decide daca doresc sau nu sa depuna cerere pentru aderarea la NATO, potrivit The Guardian.
„Daca vor decide sa aplice, Finlanda si Suedia vor fi primite cu bratele deschise in NATO. Finlanda si Suedia sunt partenerii nostri cei mai apropiati”, a spus Stoltenberg.
La randul sau, lidera parlamentului European, Roberta Metsola, a transmis ca legislativul UE va continua sa ceara noi sanctiuni impotriva Rusiei, precum si aplicarea pachetelor actuale de sanctiuni intr-un mod mai bun si mai eficient.
„Vom continua sa discutam despre acest lucru si la Strasbourg, saptamana viitoare, dar in cazul nostru, acest parlament va continua sa se bazeze pe impulsul acestei coordonari fara precedent pe care o avem, care este extrem de importanta, deoarece impartasim valorile fundamentale si impartasim apararea noastra si dreptul Ucrainei de a se apara”, a declarat Metsola.
Finlanda si Suedia isi vor exprima impreuna dorinta de a adera la NATO in luna mai, au informat la inceputul saptamanii ziarele Iltalehti din Finlanda si Expressen din Suedia.
In ciuda cooperarii stranse cu Alianta Nord-Atlantica, indeosebi de cand Rusia a anexat Crimeea in 2014, ambele tari nordice au ales sa ramana in afara organizatiei. Dar invadarea Ucrainei de catre Rusia a fortat Suedia si Finlanda sa examineze daca neutralitatea lor militara este cel mai bun mijloc de a asigura securitatea nationala.
Potrivit cotidianului Iltalehti, liderii Finlandei si Suediei planuiesc sa se intalneasca la data de 16 mai si dupa aceea sa anunte public planurile de a aplica pentru a se alatura NATO.
La randul sau, cotidianul suedez Aftonbladet a raportat, citand surse apropiate guvernului suedez, ca SUA si Marea Britanie au promis Suediei o prezenta militara sporita, exercitii militare mai aprofundate si sprijin „politic puternic” din partea tarilor NATO pentru procesul de aderare.
Rusia a transmis avertismente oficiale Suediei si Finlandei asupra consecintelor aderarii la NATO
Saptamana trecuta, administratia Vladimir Putin a transmis avertismente Suediei si Finlandei referitoare la efectele eventualei integrari in Alianta Nord-Atlantica, dupa cum afirma Maria Zaharova, purtatoarea de cuvant a Ministerului de Externe de la Moscova.
„Noi am emis toate avertismentele, atat public, cat si prin canale bilaterale. Suedia si Finlanda cunosc aceste lucruri, nu vor trebui sa fie surprinse de nimic, au fost informate despre tot, la ce vor conduce aceste decizii”, a declarat Maria Zaharova la postul Russia-24.
Cu cateva zile inainte, purtatorului de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, sustinea ca extinderea NATO nu va aduce mai multa stabilitate in Europa.
Pe de alta parte, Statele Unite au transmis pe 15 aprilie ca nu ar fi ingrijorate de faptul ca o extindere a NATO ar face altceva decat sa promoveze stabilitatea in Europa.
Inaintea invaziei militare, Moscova a criticat vehement intentia Ucrainei de a deveni membra NATO si a cerut garantii de securitate din partea Aliantei Nord-Atlantice. NATO argumenteaza ca nu are intentii ofensive, ci doar o strategie defensiva.
NATO are in prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte si din Uniunea Europeana. Tarile membre ale UE care nu au aderat la Alianta Nord-Atlantica sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta si Suedia.
In luna iunie este programat un summit NATO la Madrid, care va avea ca scop consolidarea coeziunii in cadrul Aliantei si revizuirea conceptului sau strategic pentru a face fata provocarilor in materie de securitate.