Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a facut declaratii joi dupa-amiaza, la finalul Summitului de la Madrid, in care a vorbit despre o alianta unita, dar „nu un monolit” si a transmis ca statele membre vor contribui mult mai mult la bugetul comun. Alianta va putea astfel sa isi consolideze apararea si sa faca mai multe exercitii militare. De asemenea, Stoltenberg a acuzat razboiul brutal al lui Putin in Ucraina, precizand ca intalnirea dintre cei 30 de lideri din capitala Spaniei a fost una „transformatoare”.
Stoltenberg spune ca liderii NATO au decis sa sprijine Ucraina „pentru a se asigura ca Ucraina prevaleaza ca stat suveran si independent in Europa”. Seful NATO a descris razboiul „brutal” al lui Vladimir Putin impotriva Ucrainei ca fiind „absolut inacceptabil”, cu ramificatii asupra intregii lumi, inclusiv in privinta crizei alimentare.
„Presedintele Putin este cel care ar trebui sa-si retraga fortele si sa puna capat imediat acestui razboi, oprind atacarea unei natiuni democratice suverane si provocand atat de multa suferinta in Ucraina”, a transmis secretarul general al NATO, potrivit The Guardian.
„Trebuie sa gasim o solutie pentru a scoate cereralele ucrainene pe cale terestra sau maritima. Atat Moscova cat si China folosesc metode de coercitie pentru a mentine aceasta problema alimentara. Am discutat solutii pentru a sprijini partenerii NATO din zona. Am intampinat multe crize, prin unitate am reusit sa gasim solutii. Europa si SUA vor sta unite, impreuna. Multumesc premierului si Guvernului Sanchez pentru acest Summit”, a mai declarat Jens Stoltenberg.
Cresterea finantarii pentru aparare a statelor membre
Seful NATO a mai vorbit despre cresterea finantarii pentru aparare a statelor membre si a prezentat princpalele concluzii ale summitului:
Cultivam decizia luata anul trecut, aceea ca trebuie sa investim mai mult pentru ca traim intr-o lume mai periculoasa. Cifrele vor fi cuprinse in bugetele anuale. Reprezinta o crestere considerabila a bugetului NATO pana in 2030, ceea ce ne va permite sa investim mai mult in echipamente, sisteme de comanda si control, vom avea mai multe exercitii comune;
Sustinem trimiterea de echipamente militare moderne in Ucraina;
Preturile la alimente au atins cote record. Aliatii au discutat solutii pentru a depasi criza alimentara si pentru a scoate cerealele din Ucraina atat la sol, cat si pe mare. Aceasta criza nu este provocata de sanctiuni ci de razboiul lui Putin;
Daca ar deveni un razboi la scara larga intre Rusia si NATO, atunci am vedea marea distrugere. Avem responsabilitatea de a ne asigura ca razboiul nu se extinde dincolo de granitele Ucrainei. Nu suntem parte a conflictului. Daca ar fi sa atace (Rusia- n. red.), asta va declansa un raspuns din partea aliantei. De aceea prevenim atacul;
Traim intr-o lume mai periculoasa. Avem un razboi fierbinte in Europa, este cea mai mare criza de securitate de la Doilea Razboi Mondial incoace.
Stoltenberg le-a spus reporterilor si ca Grecia este dispusa sa furnizeze nave care sa ajute la exportul de cereale din porturile Ucrainei la Marea Neagra.
Intrebat cu ce procent vor creste aliatii contributiile NATO, Stoltenberg a spus ca liderii Alianeti sprijina Ucraina, aducand noi echipamente militare. „Nu exista o lista de echipamente pe care o excludem de acolo. Ucraina are nevoie de o gama larga de echipamente moderne. In ce priveste finantarea comuna, purtam discutii ca trebuie sa investim mai mult in aparare si am decis obiectivele de finantare pana in 2030. Am cazut de acord ca este vorba de o crestere considerabila la bugetul comun NATO si ne va permite sa investim mai mult in echipamente pre-pozitionate si vom putea organiza mai multe exercitii militare si sa punem la punct aparatura militara”, a precizat seful NATO.
Intrebat daca Alianta se va lupta sa pastreze unitatea cu atat de multi membri diferiti, Stoltenberg a raspuns: „Veti gasi intotdeauna diferente, iar pentru mine asta nu este o slabiciune... suntem natiuni democratice”. Seful NATO a adaugat ca este important ca membrii NATO sa se poata „uni in jurul problemelor de baza”.
Comentariu despre declaratiile lui Vladimir Putin
In ceea ce priveste declaratiile lui Vladimir Putin referitore la aderarea Suediei si Finlandei la NATO, Stoltenberg a spus ca Suedia si Finlanda sunt state suverane si au dreptul sa-si aleaga calea de a se alatura NATO, daca asta vor sa faca.
„Rusia este focusata integral pe acest razboi. Am vazut din partea Moscovei ca nu influeteaza foarte tare ca Suedia si Finlanda vor adera la NATO. Suntem pregatiti pentru orice eventualitate”, a mai spus Jens Stoltenberg.
Se asteapta ca Suedia si Finlanda sa semneze oficial, marti, protocolul de aderare la NATO. Presedintii ambelor tari nordice vor lua parte la proces, dar „realitatea” este ca decizia a fost deja luata de liderii NATO ieri la summit, a mai precizat secretarul general al Aliantei, citat de BBC News.
Protocolul de aderare trebuie apoi ratificat de toate cele 30 de parlamente ale statelor membre pentru a permite ambelor tari sa devina parte a NATO.
O lume mai „periculoasa”
Stoltenberg a mai spus ca traim intr-o lume mai „periculoasa” si „imprevizibila”, cu operatiuni militare la scara larga in Europa, nemaivazute dupa cel de-al doilea razboi mondial.
„In acelasi timp, stim si ca acest lucru se poate agrava. Pentru ca daca acesta (razboiul lui Putin in Ucraina - n.red.) devine un razboi la scara larga intre Rusia si NATO, atunci vom vedea suferinta, paguba, moarte si distrugere la o scara mult, mult mai rea decat ceea ce vedem astazi in Ucraina.
Stoltenberg spune ca NATO are doua sarcini:
una este de a oferi sprijin Ucrainei;
cealalta de a preveni escaladarea dincolo de Ucraina.
„Acesta este motivul pentru care NATO nu face parte din conflictul de pe teren”, adauga el. NATO si-a sporit prezenta estica cu peste 40.000 de soldati „pentru a elimina orice loc de calcul gresit sau neintelegere la Moscova cu privire la disponibilitatea noastra de a proteja fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a mai spus Jens Stoltenberg.