Vladimir Putin nu vrea sa faca pace in viitorul apropiat, crede secretarul general NATO Jens Stoltenberg, asa ca Alianta trebuie sa continue cu inarmarea Ucrainei. Asta inseamna ca statele membre trebuie sa aloce cel putin 2% din PIB pentru aparare, scrie stirileprotv.ro.
Occidentul trebuie sa se pregateasca pentru a furniza ajutor armat Kievului pentru mult timp de acum incolo, a declarat secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, intr-un interviu pentru The Guardian, relateaza news.ro.
Putin este angajat intr-un "razboi de uzura" in Ucraina si de aceea Stoltenberg si-ar dori ca membrii NATO sa fie de acord, la urmatorul summit al aliantei, ce va avea loc in iulie, la Vilnius, sa cheltuiasca cel putin 2% din PIB pentru aparare.
Raportul anual al NATO, publicat marti, a recunoscut ca doar sapte din cele 30 de state membre - SUA, Marea Britanie, Polonia, Grecia si tarile baltice - au indeplinit obiectivul actual de cheltuieli pentru aparare de 2% din PIB in 2022. Franta, cu 1,89%, si Germania, cu 1,49%, nu au reusit sa atinga acest obiectiv, desi ambele s-au angajat sa le creasca.
La inceputul acestei saptamani, membrii UE au convenit sa furnizeze Ucrainei un milion de cartuse de munitie, provizii suficiente pentru aproximativ sase luni.
„La summitul nostru de la Vilnius, din iulie, ma astept ca aliatii sa convina asupra unui nou angajament, mai ambitios, de investitii in aparare, cu un minim de 2% din PIB care sa fie investit in apararea noastra", a declarat Stoltenberg la momentul publicarii raportului anual al NATO. Potrivit unor surse din NATO, ar fi de asteptat ca toti membrii sa fie de acord cu acest prag minim de 2 la suta din PIB stabilit pentru cheltuielile militare.
"Putin planuieste si mai mult razboi"
Luptele aprige, care se concentreaza in prezent in jurul orasului Bahmut, din estul Ucrainei, demonstreaza ca Rusia este dispusa „sa trimita mii si mii de soldati in plus, sa faca multe victime pentru niste castiguri minime", a aratat seful NATO. „Presedintele Putin nu vizeaza pacea, el planuieste mai mult razboi", a continuat Stoltenberg, subliniind ca Rusia isi mareste productia industriala militara si „se apropie de regimuri autoritare precum Iranul sau Coreea de Nord si altele, pentru a incerca sa obtina mai multe arme".
In prezent, razboiul este atat de intens, incat utilizarea de catre Ucraina a obuzelor de artilerie - intre 4.000 si 7.000 pe zi, fata de 20.000 ale Rusiei - depaseste productia occidentala actuala. „Rata actuala a consumarii munitiei este mai mare decat rata actuala de productie", dar noile contracte incheiate ar putea face ca acest lucru sa se schimbe, spune Jens Stoltenberg.
Descurajarea Chinei
La fel de important, mai spune seful NATO, ar fi ca Beijingul sa fie descurajat sa furnizeze arme Rusiei, pentru ca Moscova, la randul ei, duce lipsa de munitii-cheie. China, al carei lider, Xi Jinping, a vizitat Moscova la inceputul saptamanii, a fost informata de membrii NATO ca vor exista „consecinte" daca va furniza ajutor militar Moscovei.
Un efort serios al Chinei de a actiona ca mediator in conflict trebuie sa fie insotit de o incercare de „a intelege perspectivele Ucrainei" si de a se „angaja in dialog direct cu presedintele Zelenski", a mai declarat seful NATO. Dar, desi a salutat orice initiativa de pace, el atrage atentia ca Beijingul nu a condamnat inca invazia rusa.
Stoltenberg considera, pe de alta parte, ca Occidentul a furnizat suficiente echipamente militare, inclusiv tancuri, vehicule de lupta si artilerie cu rachete, „pentru a le permite ucrainenilor sa recucereasca teritorii si sa elibereze tot mai mult teren" confiscat de Rusia dupa invazia initiala din februarie 2022. Scopul, a subliniat el, a fost "de a le permite ucrainenilor sa lanseze o ofensiva si sa recucereasca teritoriul", dar, a precizat el, NATO nu este parte in conflict, iar membrii aliantei au luat propriile decizii privind furnizarea de arme si au lasat calculele de pe campul de lupta in seama comandantilor ucraineni.