Jens Stoltenberg respinge presiunile venite din SUA pentru forțarea Ucrainei de a renunța la propriul pământ ori la proiectul de aderare la NATO, în schimbul încheierii războiului cu Rusia

„Nu putem avea Minsk 3”, a declarat secretarul general al NATO într-o conferință de presă, referindu-se la acordurile de pace anterioare eșuate dintre Moscova și Kiev. „Nu există niciun semn că Putin e dispus să negocieze pentru pace”.

Cele două acorduri de la Minsk – semnate în 2014 și 2015 cu o implicare puternică din Germania și Franța – aveau ca scop stoparea primei incursiuni a Rusiei în Ucraina în 2014. În acel an, Putin a anexat Crimeea ilegal și apoi a declanșat conflicte în estul Ucrainei, folosind agitatori și trupe militare plus localnici nemulțumiți.

Acordul de la Minsk a impus o încetare a focului și a permis autoguvernarea în părți din estul Ucrainei, dar a fost văzut la Kiev ca pecetluind influența Rusiei asupra ordinii constituționale a Ucrainei. Nu a fost niciodată implementat pe deplin.

Rusia a renunțat la acord în 2022, când și-a lansat invazia pe scară largă în Ucraina

Aliații și consilierii lui Donald Trump, prezumtivul candidat la președinția SUA al Partidului Republican, elaborează planuri pentru a determina Kievul să renunțe la eforturile de a recuceri teritoriile controlate de Rusia și să anuleze viitoarea sa aderare la NATO în schimbul unui acord de pace cu Rusia.

Directorul de comunicații al campaniei Trump, Steven Cheung, a declarat marți că „o prioritate de vârf în al doilea mandat va fi negocierea rapidă a încheierii războiului Rusia-Ucraina”.

Putin a declarat marți că ia „în serios” propunerea lui Trump. Tot Putin și-a prezentat luna trecută condițiile pentru încheierea războiului: Kievul ar trebui să recunoască suveranitatea Rusiei asupra a patru regiuni ucrainene pe care Moscova le-a anexat ilegal; ar trebui să protejeze drepturile vorbitorilor de limbă rusă; Ucraina ar trebui să aibă un nou guvern  și ar trebui să limiteze dimensiunea armatei și a armelor sale grele.