Presedintele rus Vladimir Putin poate fi arestat „imediat” in „aproape 130 de tari”, dupa ce Curtea Penala Internationala a emis un mandat de arestare pe numele sau, considerandu-l responsabil de crime de razboi in Ucraina, scrie protv.ro.
Declaratiile au fost facute luni de Inaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe si politica de securitate, Josep Borrell, potrivit Agerpres.
Referindu-se la decizia CPI, Borrell a subliniat ca aceasta „este foarte importanta si schimba regulile jocului” intr-o declaratie facuta la sosirea sa la un Consiliu al ministrilor de externe si ai apararii din UE, luni, la Bruxelles.
CPI a emis vineri mandate de arestare pe numele lui Putin si al Mariei Lvova-Belova, comisarul prezidential rus pentru drepturile copilului, pentru deportarea minorilor ucraineni in Rusia.
In privinta razboiului din Ucraina, Borrell a mentionat „doua lucruri importante”: prelungirea acordului privind tranzitul de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagra si decizia Curtii Penale Internationale cu privire la presedintele Putin.
Seful diplomatiei europene a afirmat ca desi autoritatile ruse resping aceasta decizie a CPI, motivand ca Rusia nu este semnatara Statutului de la Roma, care a pus bazele acestei instante internationale, consecintele practice ale acesteia sunt evidente.
„Daca presedintele Putin calatoreste intr-una dintre cele aproape 130 de tari care au semnat acest tratat international, ar trebui sa fie retinut imediat”, a spus el.
Curtea Penala Internationala a emis vinerea trecuta un mandat de arestare pe numele lui Putin ca „presupus responsabil” pentru deportarea ilegala de copii si transferul lor din zonele ocupate din Ucraina in Rusia, ceea ce constituie o crima de razboi in conformitate cu Statutul de la Roma, tratatul fondator al Curtii, semnat de 123 de tari.
Vladimir Putin a semnat, in luna mai 2022, un decret prezidential care prevedea accelerarea procesului prin care ucrainenii puteau dobandi cetatenia rusa, iar de atunci Rusia a recunoscut ca a „transferat” 2.000 de copii din Ucraina pe teritoriul sau, conform media internationale.
La randul sau, ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a afirmat ca Spania doreste ca crimele comise in razboiul in Ucraina, ce dureaza de peste un an, 'sa nu ramana nepedepsite'. „Vrem pace si justitie in Ucraina si pentru ca sa se faca dreptate nu pot exista crime nepedepsite, iar cei care le-au comis trebuie sa raspunda pentru faptele lor in fata Curtii Penale Internationale”, a afirmat el.
In opinia sefei diplomatiei franceze, Catherine Colonna, mesajul CPI este ca „nimeni dintre cei responsabili pentru acest lant de crime nu poate scapa de justitie”.
Ministrul de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis, considera ca decizia instantei de la Haga reprezinta 'un pas inainte atat legal, cat si moral'.
„Le voi spune colegilor mei ca nu ne putem opri aici”, a spus el, pledand din nou pentru mai multe sanctiuni impotriva Rusiei si, in special, impotriva corporatiei ruse de stat pentru energie nucleara, Rosatom.
„Nimeni nu ar trebui sa aiba impunitate pentru crimele comise in Ucraina in timpul razboiului de agresiune al Rusiei impotriva Ucrainei”, a declarat ministrul roman de externe Bogdan Aurescu, adaugand ca va informa Consiliul cu privire la prima conferinta la nivel inalt care va fi organizata impreuna cu Ucraina la Bucuresti, in aprilie, pe tema securitatii la Marea Neagra.
„Va fi o ocazie foarte importanta de a trage invataminte din acest razboi si de a vedea ce putem face pentru a avea o regiune mai sigura in viitor”, a subliniat Aurescu, citat de EFE.