O analiza folosita pentru identificarea anomaliilor statistice a aratat ca 31,6 milioane de voturi atribuite lui Vladimir Putin la scrutinul prezidential din Rusia din acest weekend au fost adaugate din pix, scrie publicatia independenta ruseasca Novaia Gazeta.
Efortul de falsificare a voturilor a fost atat de mare incat identificarea scorului exact la prezidentialele care i-au oferit lui Putin un nou mandat este aproape imposibila, a observat Novaia Gazeta, care a subliniat ca Rusia s-a confruntat cu o frauda electorala record pentru istoria sa moderna.
Jurnalistii au explicat ca in munca lor au folosit o metoda a matematicianului Serghei Spilkin, care determina numarul de voturi ce nu se incadreaza intr-o distributie matematica normala, si datele rezultate dupa procesarea a 97% din buletinele Comisiei Electorale Centrale din Rusia.
Potrivit informatiilor oficiale, excluzand votul electronic, la alegeri au participat 74,5 milioane de alegatori. 64,7 milioane dintre acestia, potrivit Comisiei Electorale Centrale, au votat pentru Putin.
Metoda lui Spilkin dezvaluie cate voturi i-au fost „atribuite” castigatorului prin adaugarea de buletine de vot si rescrierea protocoalelor finale. Pentru a face acest lucru, distributia voturilor pentru toti candidatii din cursa a fost comparata cu prezenta la vot la fiecare sectie de votare in parte, pentru identificarea anomaliilor.
Daca alegerile ar fi fost corecte, scrie Novaia Gazeta, distributia voturilor pentru candidatul castigator si pentru toti ceilalti candidati ar trebui sa fie identica, adica sa difere doar in valoare absoluta, datorita numarului diferit de voturi, si nu in forma.
Adaugarea de voturi pentru unul dintre candidati ar afecta insa distributia uniforma si ar creste atat prezenta la vot, cat si rezultatul - lucru care s-a intamplat la scrutinul din Rusia, scrie Novaia Gazeta.
In cele din urma, presedintele a castigat oficial alegerile cu un scor de 87, 28%.
Cei trei „contracandidati” ai lui Putin in aceste alegeri au fost Nikolai Haritonov de la Partidul Comunist (care a obtinut oficial 4,31%), Vladislav Davankov de la Partidul Oamenilor Noi (3,85%) si Leonid Slutki de la Partidul Liberal Democrat (3,2%).
ONG-ul Golos, care militeaza pentru drepturile alegatorilor, a publicat luni raportul sau privind alegerile prezidentiale din Rusia, vorbind despre lipsa observatorilor independenti si atmosfera de teama si coercitie care a predominat in timpul scrutinului.
De asemenea, ONG-ul a afirmat ca puterile tot mai mari acordate politiei au dus la o crestere fara precedent a incidentelor violente.Autorii raportului au calificat alegerile din Rusia drept o farsa.
Kremlinul si-a dorit un sprijin de peste 80%. Regiunile s-au intrecut sa il ofere
Tintele stabilite de Kremlin pentru aceste alegeri au fost modificate in timp, a dezvaluit si publicatia independenta ruseasca Meduza.
Initial, oficialii de la Kremlin au insarcinat guvernele regionale sa asigure o prezenta la vot de 70% si un sprijin de 80% pentru Putin.
Potrivit unui document de strategie electorala obtinut de Meduza, conducerea unei regiuni rusesti si-a stabilit exact acest obiectiv si a planuit sa il atinga in primul rand prin mobilizarea angajatilor din sectorul public si a angajatilor companiilor apropiate statului.
Insa, in saptamanile dinaintea votului, administratia Putin a inceput sa exprime „dorinta” ca presedintele in exercitiu sa obtina un scor de peste 80%, au declarat pentru Meduza doi oficiali regionali, sub acoperirea anonimatului.
Prin urmare, sprijinul de 80% a fost perceput ca un minim absolut si multe regiuni au decis sa ajunga la 85%. Dupa cum a spus o sursa Meduza apropiata administratiei, seful blocului politic de la Kremlin, Serghei Kirienko, chiar „a vrut sa-i arate presedintelui cifre foarte mari - si asta a facut”.
Un strateg politic care lucreaza cu administratia Putin intr-o regiune din Rusia a evidentiat si un alt factor care a contribuit la rezultatele foarte mari pentru Putin. Potrivit acestuia, regiunile din estul Rusiei ridicat stacheta prin numarul de voturi, determinand restul tarii sa le urmeze exemplul.
„Orientul Indepartat contabilizeaza rezultatele mai devreme si apoi celelalte regiuni vor sa arate cifre mai bune”, a explicat acest strateg pentru Meduza.
In cautarea legitimitatii percepute
In pofida victoriei clare a lui Putin, Kremlinul ar fi cheltuit peste 1 miliard de euro pentru propaganda in perioada premergatoare alegerilor. O mare parte din acest buget a fost alocata pentru infotainment, pentru a promova nationalismul, unitatea si valorile traditionale.
In conditiile rezultatelor asteptate, Novaia Gazeta a incercat sa gaseasca si explicatii pentru efortul electoral al Kremlinului.
Potrivit jurnalistilor rusi, Putin a incercat printre altele sa evite orice perceptie de ilegitimitate.
Cercetarile au aratat de asemenea ca, desi alegerile pot prezenta un anumit risc pe termen scurt pentru dictaturi, ele pot contribui, de asemenea, la prelungirea autocratiilor.
In ciuda tuturor intrebarilor privind validitatea lor, acestea sunt adesea prezentate in asa fel incat sa confere castigatorului un anumit grad de legitimitate - atat in tara, cat si in strainatate - si ajuta, de asemenea, regimul sa adune informatii privind popularitatea sa.
Kremlinul si Putin au respins criticile occidentale la adresa corectitudinii scrutinului, subliniind ca Rusia va deveni mai puternica dupa aceste alegeri.