Kremlinul si-a exprimat miercuri „ingrijorarea” in legatura cu exercitiile militare comune pe care Armenia si SUA le vor desfasura pe teritoriul armean, in timp ce guvernul de la Erevan se indeparteaza tot mai mult de Moscova, transmit Reuters si Agerpres, potrivit hotnews.ro.
„Aceste vesti starnesc ingrijorare, mai ales in conditiile actuale”, prin urmare Rusia va efectua o „analiza profunda” a stirilor care vin din capitala armeana Erevan, a declarat purtatorul de cuvant al presedintiei ruse, Dmitri Peskov, la conferinta sa de presa zilnica.
Ministerul armean al apararii a anuntat mai devreme ca in poligonul militar „Zar” al brigazii armene de forte de mentinere a pacii, situat in provincia armeana Kotaik, la nord de Erevan, vor fi efectuate exercitiile militare comune cu SUA „Eagle Partner 2023” in perioada 11-20 septembrie.
Acelasi minister a amintit ca fortele de pace armene participa cu regularitate la acest program de exercitii comune care se desfasoara in trei tari. Dar participarea trupelor Erevanului la aceste exercitii impreuna cu SUA pe teritoriul Armeniei coincide cu o distantare a guvernului de la Erevan fata de Rusia si fata de Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva (OTSC), organizatie condusa de Moscova.
Armenia a refuzat sa trimita trupe la exercitiile militare ale OTSC care au inceput pe 1 septembrie in Belarus si in plus si-a retras reprezentantul permanent din cadrul acestei organizatii.
Armenia regreta ca s-a bazat doar pe Rusia pentru securitatea sa
Premierul armean Nikol Pasinian a declarat recent ca tara sa a comis o eroare strategica incredintandu-si securitatea exclusiv Moscovei cand s-a confruntat intr-un nou razboi cu Azerbaidjanul pentru controlul asupra enclavei azere cu populatie majoritar armeana Nagorno-Karabah.
In timpul acestui conflict inceput in toamna anului 2020, premierul Nikol Pasinian a cerut Moscovei ca OTSC sa intervina, fortele armene fiind depasite de capabilitatile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei. Dar Kremlinul - care il considera pe Pasinian un politician pro-occidental, venit la putere in urma unei „revolutii colorate” - a refuzat, motivand ca regiunea Nagorno-Karabah nu este teritoriu al Armeniei, fapt recunoscut la nivel international.
Acel razboi, soldat cu circa 6.500 de morti, a fost oprit printr-un armistitiu negociat de Rusia in fata unei infrangeri iminente a trupelor armene.
Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoita sa cedeze Azerbaidjanului o parte a provinciei Nagorno-Karabah si teritoriile azere din jurul ei pe care le controla dupa un alt razboi, desfasurat la inceputul anilor '90.