Rusia susține că nu a primit nicio informație oficială din partea Iran privind presupusul plan american în 15 puncte pentru încheierea conflictului din regiune, scrie digi24.ro.
Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a precizat că Moscova nu poate evalua veridicitatea informațiilor apărute în presă.
„Prietenii noștri iranieni nu ne-au transmis nicio astfel de informație. Nu știm cât de fiabile sunt aceste relatări”, a afirmat acesta.
Confuzie și mesaje contradictorii
Subiectul a apărut după ce președintele Statele Unite, Donald Trump, a declarat că Teheranul ar fi interesat de un acord pentru a pune capăt conflictului din Orientul Mijlociu.
Potrivit unor surse citate de presa internațională, Washingtonul ar fi transmis Iranului, prin canale indirecte, un plan în 15 puncte. Totuși, autoritățile iraniene au respins rapid aceste informații.
Un purtător de cuvânt militar iranian a negat existența documentului și a ironizat poziția americană, afirmând că SUA „negociază cu ele însele”.
Lipsa unui canal clar de comunicare
Pozițiile divergente ale părților implicate evidențiază lipsa unui dialog transparent și direct. În timp ce Washingtonul sugerează existența unor negocieri, atât Teheranul, cât și Moscova afirmă că nu dețin informații concrete despre un astfel de plan.
În acest context, rămâne neclar dacă inițiativa americană reprezintă un demers real de negociere sau doar o propunere aflată într-un stadiu incipient, fără confirmare oficială din partea tuturor actorilor implicați.
Când a început conflictul și cum a influențat conflictul din Orientul Mijlociu întreg lume?
Conflictul actual din Orientul Mijlociu escaladează rapid după ce, la sfârșitul lunii februarie 2026, SUA și Israelul au lansat atacuri coordonate asupra Iranului, vizând instalațiile militare și nucleare, ceea ce a declanșat un război deschis între cele trei părți. Acțiunile au fost marcate de bombardamente aeriene la nivel înalt în Iran, care, rândul său, a ripostat cu rachete și drone către Israel și baze americane din regiune.
Unul dintre cele mai sensibile puncte ale crizei a fost blocarea strâmtorii strategice Hormuz de către Iran, o rută maritimă vitală pentru aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate ale lumii. Teheranul a permis tranzitul doar navelor aprobate de autoritățile sale, ceea ce a perturbat semnificativ comerțul global cu energie.
În acest context, președintele Donald Trump a emis un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz. Trump a avertizat că, dacă Iranul nu va permite circulația liberă a navelor fără amenințări, Statele Unite vor lovi și vor distruge centralele electrice iraniene, bune cu cele mai mari. Acest mesaj a fost transmis într-un apel public preluat internațional, marcând o escaladare majoră a retoricii și a amenințărilor militare.
Răspunsul Iranului la ultimatum a fost ferm: autoritățile de la Teheran au reiterat că Strâmtoarea rămâne deschisă doar navelor neafiliate „inamicilor Iranului”, avertizând că orice atac asupra infrastructurii sale energetice v.