Valurile succesive de extindere a NATO spre est reprezintă o fixaţie a preşedintelui Vladimir Putin, care a intrat în război cu Ucraina în urmă cu doi ani cu scopul declarat de a împiedica alianţa să se apropie de graniţele Rusiei. În schimb, războiul a galvanizat NATO, care s-a extins şi mai mult, prin intrarea Finlandei şi Suediei, două ţări care generaţii întregi, inclusiv în timpul Războiului Rece, au ales să fie neutre.

„De fapt, relaţiile au alunecat acum la nivelul unei confruntări directe”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. NATO era „deja implicată în conflictul legat de Ucraina (şi) continuă să se îndrepte spre graniţele noastre şi să îşi extindă infrastructura militară spre graniţele noastre”, a spus el.

Putin a declarat în repetate rânduri că Rusia a fost înşelată de Occident la încheierea Războiului Rece, deoarece Pactul de la Varşovia - alianţa fostelor state comuniste care erau sateliţi ai URSS - a fost desfiinţată de Moscova, în timp ce NATO s-a mişcat şi mai mult spre est prin preluarea foştilor membri ai Pactului şi a celor trei state baltice, care au făcut parte din Uniunea Sovietică.

Occidentul respinge această versiune, spunând că NATO este o alianţă defensivă şi că aderarea altor ţări a fost o alegere democratică şi suverană a respectivelor state care s-au scuturat de decenii de regim comunist.

NATO spune că ajută Ucraina să lupte pentru supravieţuire în faţa agresiunii ruseşti şi că a furnizat Kievului arme avansate, pregătire şi informaţii.

Rusia susţine că tocmai acest lucru face ca NATO să fie de facto parte în conflict. Putin a declarat în februarie că un conflict direct între Rusia şi NATO ar însemna că planeta se află în pragul celui de-al treilea război mondial.