„Avem o resursa, marea, pe care trebuie sa incepem sa o privim cu mai multa atentie. Nu exclud utilizarea instalatiilor de desalinizare pentru apa de mare”. Este un concept clar si mai presus de toate un proiect precis cel prezentat luni de catre presedintele regiunii Veneto, Luca Zaia, ca strategie de combatere a secetei care a lovit regiunea sa, potrivit Il Messaggero, citat de Rador, tansmite hotnews.ro.
Printre ipotezele luate in considerare pentru valorificarea apei se numara si crearea de instalatii de desalinizare a apei marine. Un sistem deja adoptat in alte 183 de tari, pentru un total de aproximativ saisprezece mii de instalatii, conform Asociatiei Internationale de Desalinizare - dar care inca trebuie definit in ceea ce priveste implementarea sa in Italia.
„Trebuie sa intelegem cat ne va costa din punct de vedere energetic, deoarece transformarea apei sarate in apa dulce necesita energie - a subliniat Zaia. Dar daca reusim, chiar si cu surse regenerabile, sa punem in aplicare un sistem care sa ne conduca catre o economie circulara, de ce nu?”.
De la teoria proiectului la practica: „Israelienii o fac, alte tari o fac, dar si orase precum Dubai care sunt pline de gradini si palmieri, iar toate acestea sunt sustinute de desalinizare”. Pe scurt, Jesolo va fi un fel de mic Dubai, sau aproape.
Din perspectiva cifrelor, Orientul Mijlociu este lider in utilizarea instalatiilor de desalinizare, avand in vedere ca 47 la suta din apa potabila produsa este apa din mare desalinizata, dar exista si exemple in Europa, incepand cu Spania, unde in 2021 existau deja 765 de instalatii. O astfel de strategie necesita resurse si timp pentru a fi implementata.
Fara a uita de complexitatea procedurilor birocratice. Intre timp, avem de-a face cu lipsa apei, care afecteaza viata de zi cu zi a familiilor si economia tarii.
Resursele limitate de apa au repercusiuni directe asupra productiei agricole si industriale. Astfel, in asteptarea statiilor de desalinizare, care ar putea deveni un model pentru toata tara, Zaia se gandeste si la o ordonanta impotriva deseurilor.
„Lucram la asta, a anuntat el - sper mereu ca va veni ploaia, dar intre timp fac apel la venetieni sa nu risipeasca resursele de apa, sa evite udarea gradinilor si alte activitati asemanatoare. Nu vreau sa merg atat de departe incat sa va sfatuiesc sa luati in considerare de cate ori trebuie sa trageti apa la toaleta, asa cum a facut altcineva, dar intelegeti si singuri ca, cu cat folosim mai putina apa, cu atat este mai bine”.
Problema exista si efectele se vad. Conform analizei Coldiretti pe datele Isac Cnr, inceputul anului 2023 in nordul tarii este „cel mai cald vreodata, cu o temperatura care in primele doua luni a fost cu 1,44 grade mai mare decat media” si cu mai putine precipitatii decat ar fi normal.
Si trebuie tinut cont ca aceasta situatie se verifica dupa un an - 2022 - in care s-a inregistrat o scadere semnificativa a precipitatiilor: cu 30 la suta mai putin.
Episoade extraordinare dar care, de fapt, nu mai sunt exceptionale. Precipitatiile rare din timpul iernii si fenomenele de seceta, in sezonul cald, incep deja sa devina o obisnuinta.
„In vreme ce Italia pierde in fiecare an 1,89 la suta din apa pluviala, am dezvoltat cu A.N.B.I proiectul iazurilor, pentru a crea o retea de mici rezervoare raspandite in zona, fara utilizarea cimentului si in echilibru cu teritoriile, cu scopul de a conserva apa si a o distribui atunci cand este necesar cetatenilor, industriei si agriculturii”.
Zona cea mai afectata in aceasta perioada este Valea Po. In realitate, deficitul de apa afecteaza intr-o proportie mai mica sau mai mare intreaga peninsula. In ianuarie si februarie s-a inregistrat o crestere a temperaturilor de 0,76 grade, de la Nord la Sud.
Riscurile
„Lacurile mari – precizeaza asociatia Coldiretti – au acum procente de umplere care variaza de la 19 la suta in Lacul Como, la 36 in Lacul Garda, pana la 40 in Lacul Maggiore, in timp ce nivelul hidrometric al raului Po la podul Becca este de - 3,2 metri”.
De la cultivarea graului, fructelor si legumelor pana la cresterea animalelor, seceta risca sa ingenuncheze produsele made in Italy.