Sunt proteste de amploare in Liban, unde oamenii au blocat, luni, drumurile din Beirut si din mai multe orase, din cauza crizei economice profunde prin care trece tara.
Manifestantii au ars cauciucuri si tomberoane, la cateva zile dupa ce lira libaneza a scazut la niveluri minime.
Oamenii nu au putut merge la munca, iar mai multe scoli au suspendat cursurile pentru ca elevii sa nu fie pusi in pericol.
Criza economica din Liban, care a izbucnit in 2019, a dus peste trei sferturi din populatie in saracie, iar moneda locala a scazut cu peste 90 la suta.
Guvernul condus Najib Mikati, numit in septembrie, a inregistrat mult mai putine progrese, dupa mai bine de un an de blocaj politic care a agravat criza. Libanul nu avea un guvern cu atributii depline de la demisia cabinetului lui Hassan Diab, la cateva zile dupa explozia devastatoare din portul Beirut, inregistrata pe 4 august 2020 si soldata cu peste 200 de morti si avarierea unor cartiere intregi ale capitalei libaneze.
De atunci, criza economica prin care trece tara incepand din vara lui 2019 s-a agravat continuu, Banca Mondiala catalogand-o drept una din cele mai grave crize din lume din 1850 incoace, scria ABC News.
Cu o inflatie galopanta si concedieri masive, 78% din populatia libaneza traieste astazi sub amenintarea saraciei, potrivit ONU. Caderea libera a monedei locale, restrictiile bancare inedite, eliminarea progresiva a subventiilor, cat si penuria de carburant si medicamente au facut ca Libanul sa intre intr-o criza fara precedent in ultimele luni, ajungandu-se la intreruperea furnizarii curentului electric chiar si 22 de ore pe zi.
Subventiile au fost reduse pentru aproape toate bunurile, inclusiv combustibil si medicamente, iar preturile la produsele de baza si la asistenta medicala au crescut.
Guvernul s-a concentrat pe relansarea discutiilor cu Fondul Monetar International, necesare pentru deblocarea ajutorului extern. Nu s-a ajuns insa la un acord privind cifrele financiare vitale, o cerinta pentru inceperea negocierilor.