Domnia de 12 ani a lui Vučić pare să fi luat sfârșit, după ce un număr record de alegători s-au prezentat la urne în urma protestelor conduse de studenți.
Liderul de lungă durată al Serbiei, Aleksandar Vučić, și-a recunoscut înfrângerea, deschizând calea unei schimbări politice majore, după alegeri istorice în care liderul, tot mai autoritar, s-a confruntat cu o mișcare condusă de studenți, care a protestat timp de doi ani împotriva guvernării sale.
Vučić a făcut referire la rezultatele preliminare, care arată că alegătorii au susținut masiv lista electorală a studenților, aceasta putând obține majoritatea în parlamentul cu 250 de locuri.
„Încă nu avem rezultatele finale”, le-a spus Vučić susținătorilor săi, la sediul partidului din Belgrad. „Pe baza unui eșantion (...) este clar că am pierdut aceste alegeri, iar Lista Studenților a câștigat. Ei vor avea între 135 și 140 de mandate, iar noi vom avea 105.”
Un eșantion reprezentativ realizat de institutele de sondare CeSID și IPSPS a indicat că Lista Studenților ar urma să obțină 138 de mandate, în timp ce Partidul Progresist Sârb (SNS), formațiunea de dreapta a lui Vučić, ar urma să obțină 104 locuri. Restul mandatelor ar urma să fie împărțite între partidele minorităților naționale, potrivit sondajelor.
La aflarea veștii că cei 12 ani de putere ai lui Vučić au ajuns la final, pe străzile din Belgrad și din alte orașe au izbucnit sărbători.
În capitală, Ivana, în vârstă de 43 de ani, era în culmea fericirii.
„Pentru mine, este ca în noaptea de Revelion, de fapt, ca și cum am avea trei Revelioane deodată”, a spus ea. „În sfârșit, putem răsufla ușurați.”
Femeia a adăugat că speră ca foștii membri de rang înalt ai regimului să fie trași rapid la răspundere, aceasta fiind una dintre principalele promisiuni electorale ale Listei Studenților.
O persoană care sărbătorea rezultatul alegerilor a îmbrățișat un polițist antirevoltă, aflat alături de colegii săi echipați cu căști și scuturi.
Alți oameni au dat mâna cu polițiștii, i-au îmbrățișat și au bătut palma cu ei, în timp ce claxoanele mașinilor răsunau pe străzi.
La sediul Listei Studenților, susținătorii au scandat „Victorie, victorie!”, au aplaudat, au plâns și s-au îmbrățișat.
„Dragă Serbie, în această seară vocea poporului se face auzită”, a declarat Radomir Saičić, profesor la Universitatea din Belgrad, în numele studenților, la sediul acestora. „În această seară sărbătorim victoria, mâine construim viitorul.”
Scenele de bucurie au avut loc la doar câteva ore după ce un număr record de alegători s-au prezentat duminică la urne. În toată țara, oamenii au format cozi lungi în fața secțiilor de votare, în unele cazuri fiind nevoiți să aștepte până la două ore.
Până la ora locală 19:00, institutele de sondare și monitorizare CeSID și Ipsos estimau o prezență la vot de 67,6%, cea mai mare de la destrămarea Iugoslaviei, în 1992.
Prezența ridicată la urne, precum și participarea a aproximativ 150.000 de persoane la ultimul miting electoral al studenților, organizat săptămâna trecută la Belgrad, au alimentat speculațiile potrivit cărora mișcarea ar fi reușit să obțină suficient sprijin pentru a deschide un nou capitol politic în țara balcanică.
Alegători sârbi din întreaga lume au format cozi pentru a vota la alegerile parlamentare anticipate.
Înaintea scrutinului, sondajele de opinie au prezentat rezultate foarte diferite, analiștii subliniind gradul ridicat de incertitudine, în condițiile în care candidații mișcării civice studențești s-au confruntat cu partidul SNS al lui Vučić.
Rezultatul alegerilor a fost urmărit în întreaga lume, în cadrul unei perioade de zece zile cu scrutine importante la nivel global, în care dreapta autoritară s-a confruntat cu forțele pro-democrație.
Victoria mișcării conduse de studenți în Serbia este de așteptat să aibă ecouri în Europa și să ofere un nou impuls protestelor tinerilor și studenților care au zguduit orașe de pe continent.
Un bărbat îmbrăcat într-un halat în dungi își plimbă câinele pe lângă o coadă formată în fața unei secții de votare din Belgrad.
În timp ce așteptau rezultatele alegerilor, pe internet au apărut speculații privind posibilitatea ca Vučić să încerce să rămână la putere în ciuda rezultatului. Recunoașterea rapidă a înfrângerii a amintit însă de gestul aliatului său, Viktor Orbán, din Ungaria vecină, cu șase luni în urmă, alimentând speranțele unei reveniri democratice în Europa Centrală.
Cum au început protestele studenților
Alegerile cu miză majoră din Serbia, țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, își au originea în noiembrie 2024, când copertina de beton a gării din Novi Sad s-a prăbușit, provocând moartea a 16 persoane.
Tragedia a declanșat proteste ale studenților, care s-au transformat treptat într-o amplă mișcare antiguvernamentală, după ce au apărut indicii că lucrările de construcție necorespunzătoare, frauda și corupția ar fi stat la baza prăbușirii acoperișului.
În timp ce Vučić, liderul care a dominat politica sârbă mai bine de un deceniu și care a devenit tot mai autoritar, se confrunta cu presiunea tot mai mare a studenților, acesta a demisionat din funcția de președinte luna trecută, mizând pe organizarea unor alegeri anticipate.
O imagine panoramică surprinde mulțimea care a ieșit pe străzile din Belgrad pentru a sărbători înfrângerea lui Aleksandar Vučić.
Studenții au profitat de această oportunitate pentru a transforma mișcarea de protest într-o forță politică. Aceștia au anunțat o listă cu 250 de candidați pentru cele 250 de locuri din parlament, printre care se numără cadre universitare, sportivi și fermieri. Ei le-au cerut alegătorilor să susțină eforturile de relansare a economiei Serbiei și de restabilire a democrației.
Campania electorală i-a pus față în față cu puternicul partid SNS al lui Vučić, într-o confruntare dificilă pentru studenți, în condițiile în care partidul de guvernământ preluase controlul asupra aproape tuturor posturilor de televiziune, iar ministerele și alte instituții ale statului erau folosite ca instrumente politice.
Vučić a încercat în repetate rânduri să discrediteze mișcarea studențească, acuzând-o că ar fi controlată de puteri străine, acuzație respinsă de studenți.
În timp ce promitea majorarea pensiilor și a salariilor din sectorul public, Vučić încerca să se prezinte drept un lider capabil să mențină echilibrul diplomatic între relațiile Serbiei cu Occidentul, Rusia și China, pentru a conduce țara printr-o perioadă de incertitudine globală.
Studenții nu s-au lăsat descurajați. Aceștia au organizat manifestații, au mers în zonele rurale, considerate de mult timp bastioane electorale ale lui Vučić, și au mers din ușă în ușă pentru a-și prezenta programul. Ei s-au promovat drept candidați antisistem și au încercat să mobilizeze alegătorii în jurul sloganului: „Serbia sau mafia?”
Mesajul a fost reiterat duminică de Dejan Bodiroga, candidat pe Lista Studenților și președintele Euroligii de baschet, în timp ce își exercita dreptul la vot în Belgrad.
„Astăzi, mai presus de toate, Serbia luptă pentru libertate și pentru recuperarea unei țări care a fost acaparată”, le-a spus Bodiroga jurnaliștilor. „Astăzi, Serbia votează pentru a decide în ce direcție va merge – spre viitor sau spre trecut.”
Înaintea scrutinului de duminică, atât observatorii internaționali, cât și cei locali și-au exprimat îngrijorarea cu privire la reținerile unor persoane și la informațiile privind supravegherea și atacurile cibernetice îndreptate împotriva activiștilor.
Duminică, organizațiile independente de monitorizare au semnalat cazuri în care alegătorii și-ar fi fotografiat buletinele de vot, fapt ce ar putea indica presiuni asupra acestora, precum și tentative de cumpărare a voturilor și de vot multiplu organizat.
Printre cei care au atras atenția asupra neregulilor s-a numărat Raša Nedeljkov, reprezentant al organizației de monitorizare electorală CRTA.
„Continuă să fie înregistrat un număr mare de nereguli, iar incidentele violente din afara secțiilor de votare devin tot mai frecvente”, a declarat acesta, transmite The Guardian.