Oamenii ar putea trai intre 120 si 150 de ani, dar nu mai mult decat aceasta "limita absoluta" a duratei de viata, conform unui nou studiu publicat online, la 25 mai, in jurnalul Nature Communications, transmite duminica Live Science.
Acest studiu a fost realizat de cercetatori din cadrul companiei de biotehnologie Gero, din Singapore, de la Roswell Park Comprehensive Cancer Center din Buffalo, New York si respectiv de la Institutul moscovit Kurchatov.
Cercetatorii au folosit modele matematice pentru acest studiu si au ajuns la concluzia ca dupa acest interval de varsta, de 120 - 150 de ani, organismul uman isi pierde complet abilitatea de a se reface dupa expunerea la factori de stres precum bolile sau accidentarile, iar rezultatul este invariabil decesul. Pe de alta parte, daca vor fi dezvoltate terapii pentru a extinde rezistenta organismului, oamenii ar putea trai mai mult si ar putea fi mai sanatosi, conform studiului.
Astfel de cercetari "se bazeaza pe date istorice si din prezent cu privire la populatiile de oameni. Sunt supozitii, dar sunt supozitii bazate pe date concrete", a declarat pentru Live Science Judith Campisi, profesor la Buck Institute for Research on Aging din Novato, California, care nu a fost implicata in noul studiu.
Cercetatorii au analizat volume mari de date din SUA, Marea Britanie si Rusia, ce au cuprins informatiile medicale anonime ale unui numar de peste 500.000 de persoane. Ei au utilizat date obtinute in urma unui simplu test de sange, disponibil pentru aproape toti subiectii cuprinsi in cercetare. Subiectii au repetat aceste teste de sange de cateva ori in cursul mai multor luni.
Cercetatorii au analizat doua rezultate obtinute in urma testelor de sange pentru trei grupuri de varsta diferite: raportul dintre doua tipuri diferite de globule albe, precum si variabila dimensiunii globulelor rosii. La fel cum parul unei persoane albeste mai mult pe masura ce inainteaza in varsta, aceste doua variabile se modifica pe masura ce imbatranim, sustine Dr. Marc J. Kahn, decanul Scolii de Medicina Kirk Kerkorian. Oamenii denumesc aceste variabile biomarkerii imbatranirii.
Dupa ce au realizat aceste teste de sange, cercetatorii au apelat la un model matematic pentru a determina asa-numitul "indicator dinamic al starii organismului" (DOSI) pentru fiecare persoana - in esenta un indicator al "varstei biologice" ce poate fi folosit pentru a evalua cat de rapid se poate reface o persoana expusa la un factor biologic de stres, cum ar fi o boala sau o accidentare.
"Autorii pot folosi acest indicator DOSI pentru a evalua timpul de recuperare", a declarat Kahn, care nu a fost nici el implicat in acest studiu. "Problema este ca, de la un anumit punct al imbatranirii, timpul de recuperare devine atat de indelungat incat ne pierdem rezilienta". Pornind de la tendintele evidentiate de aceste date, cercetatorii au descoperit ca intre varstele de 120 si 150 de ani rezilienta dispare complet, iar persoana nu mai poate supravietui stresului biologic la care este expus organismul.
Cercetatorii au evaluat si datele cu privire la activitatea fizica, masurata prin numarul de pasi facuti zilnic, pentru a verifica rezultatele obtinute. Ei au descoperit acelasi tipar: persoanele mai tinere fac mai multi pasi zilnic, iar pe masura ce organismul imbatraneste, numarul de pasi scade. Extrapoland de la aceste date, cercetatorii au ajuns la aproximativ aceasi limita superioara a duratei de viata ca in urma evaluarilor pe baza DOSI.
Acest studiu nu este primul care foloseste modele matematice pentru a examina potentialul maxim al duratei unei vieti umane. Jan Vijg, genetician la Albert Einstein College of Medicine, a coordonat un studiu detaliat in 2016 in jurnalul Nature, care a analizat tendinte in ceea ce priveste speranta de viata pentru a estima ca este improbabil pentru oameni sa depaseasca varsta de 125 de ani. Alti cercetatori sunt insa de parere ca nu exista o limita maxima a duratei de viata umane.
Chiar daca studiul sugereaza ca oamenii ar putea atinge varsta de 150 de ani, el nu precizeaza absolut nimic despre calitatea vietii la astfel de varste, a subliniat Judith Campisi. "Acest lucru are uriase implicatii sociale, mult mai importante decat durata maxima a vietii". Intretinerea sanatatii la varste foarte inaintate nu are impact doar asupra vietii respectivei persoane, putand avea costuri uriase in ceea ce priveste timpul, banii si resursele medicale alocate.
Cercetatorii sunt insa de parere ca solutia ar putea fi identificarea unor modalitati de a creste rezilienta organismului la varste inaintate, pentru ca acest lucru ar duce atat la cresterea duratei vietii cat si a calitatii vietii, daca oamenii cu varste inaintate ar putea sa se refaca mai usor dupa boli sau accidente. Cresterea rezilientei organismului, sustine Dr. Marc J. Kahn, ar putea fi obtinuta prin dezvoltarea de organe mecanice sau prin identificarea unor moduri de a reprograma celulele imbatranite ale organismului.
"Acum vorbim despre concepte de constructe umane si mecanice ce sunt prezentate de obicei in literatura SF, insa acest studiu sugereaza ca acesta este drumul de urmat pentru a extinde durata vietii umane", a subliniat Kahn.
Desigur insa ca durata vietii unui individ este dependenta si de alte variabile, cum ar fi dieta, venitul, mediul de viata etc. Astfel de studii sunt in mod inerent inexacte si oricate schimbari ar putea fi aplicate, un lucru ramane sigur: faptul ca suntem toti muritori.
Sursa: Agerpres.ro